Felul în care oamenii scriu pe tastatură şi utilizează mouse-ul unui computer poate fi un indicator mai bun al stresului decât ritmul cardiac al acestor persoane, au anunţat marţi cercetătorii elveţieni, care afirmă că modelul lor ar putea contribui la prevenirea stresului cronic, informează AFP.

„Felul în care scriem pe tastatură şi în care mişcăm mouse-ul pare să fie un indicator mai bun al nivelului nostru de stres decât frecvenţa cardiacă într-un mediu de lucru la birou”, a declarat Mara Nagelin, matematiciană şi autoare a studiului.

Pentru noul studiu, cercetători de la Ecole Polytechnique Federale din Zurich (ETHZ) au monitorizat într-un laborator 90 de participanţi care efectuau sarcini de lucru apropiate de cele reale, precum planificarea unor şedinţe şi înregistrarea şi analiza unor date.

Ei au înregistrat comportamentul mouse-ului şi al tastaturii fiecărui participant, precum şi frecvenţa lor cardiacă, totodată cerându-le cu regularitate participanţilor să spună cât de mult se simţeau stresaţi.

În timp ce unii dintre participanţi au fost autorizaţi să lucreze fără a fi deranjaţi, jumătate dintre membrii grupului de lucru au fost întrerupţi de mai multe ori prin mesaje de chat online şi au fost invitaţi, de asemenea, să participe la un interviu de angajare.

Cercetătorii elveţieni au stabilit că persoanele stresate scriau pe tastatură şi deplasau mouse-ul într-o manieră diferită de cea a persoanelor relaxate.

„Persoanele stresate îşi deplasează mouse-ul mai des şi mai puţin precis şi acoperă distanţe mai mari pe ecran”, a dezvăluit Mara Nagelin.

Totodată, oamenii de ştiinţă au constatat că persoanele care se simţeau stresate la birou au făcut mai multe erori atunci când scriau pe tastatură şi au tendinţa de a scrie în rafală, cu multe pauze scurte.

În schimb, persoanele relaxate, îşi iau mai puţine pauze, dar mai lungi, atunci când scriu pe tastatura PC-ului.

Legătura dintre stres şi comportamentul adoptat în timpul scrierii pe testatură şi al manevrării mouse-ului poate fi explicat prin teoria denumită a „zgomotului neuromotor”.

„Creşterea nivelului de stres are un impact negativ asupra capacităţii creierului nostru de a trata informaţia. Acest lucru afectează şi capacităţile noastre motrice”, a explicat specialista în psihologie Jasmine Kerr, coautoare a studiului.

Cercetătorii au estimat că este urgent să se găsească mijloace fiabile care să permită detectarea stresului acut, subliniind faptul că un angajat din trei din Elveţia suferă din cauza stresului la locul de muncă.

„Adeseori, persoanele afectate nu îşi dau seama că resursele lor fizice şi mintale se diminuează decât atunci când este prea târziu”, au adăugat ei.

Experţii elveţieni testează în prezent acest model cu ajutorul unei aplicaţii, cu date înregistrate de la angajaţi elveţieni care au acceptat ca folosirea mouse-ului şi a tastaturii, precum şi frecvenţa lor cardiacă, să fie înregistrate atunci când lucrează.

Rezultatele sunt aşteptate până la sfârşitul acestui an.

„Vrem să îi ajutăm pe angajaţi să identifice rapid stresul, prin crearea unui instrument de supraveghere pentru companii”, au adăugat autorii studiului.AGERPRES