Absența muncitorilor calificați planează de ani buni asupra producătorilor europeni. În 2019, trei din patru companii europene raportau că au avut probleme în găsirea lucrătorilor potriviți, proiecțiile din România nefiind mai pozitive pentru viitoarea forță de muncă, de care încă depind mulți producători. Fără nicio îmbunătățire majoră în perspectivă, autoritățile și companiile trebuie să aibă grijă în mod colectiv de forța de muncă, oamenii fiind cea mai importantă resursă a economiei.

Cu peste 2,7 milioane de muncitori care sunt așteapți să părăsească forța de muncă până în 2050 în România și cu 91 de milioane în întreaga Europă, potrivit raportului UN Word Population Prospects, efectele penuriei forței de muncă sunt deja observate pe tot continentul. În mai puțin de 10 ani, până în 2030, Europa va fi pierdut deja 13,5 milioane de muncitori, potrivit aceleiași surse.

Care sunt principalele cauze ale deficitului forței de muncă?

Pe măsură ce generația baby boomer (adică bunicii noștri) iese la pensie, populația europeană generală îmbătrânește și se pensionează mai devreme decât înainte, iar mai puțini tineri intră pe piața muncii. Potrivit unui studiu Eurofund, cele mai mari lipsuri sunt raportate în sectoarele producției și construcțiilor, dar și în cel al serviciilor, din Europa de Est, unde 39% dintre companiile din producție și 42% dintre companiile din construcții indică lipsa forței de muncă ca factor ce contribuie la limitarea activității. Același studiu arată că trei din patru companii europene au avut dificultăți în a recruta lucrători potriviți în 2019.

Care ar trebui să fie răspunsul la deficitul forței de muncă

Jucătorii din industrie, factorii decizionali și autoritățile încearcă să-și dea seama care ar trebui să fie răspunsul la această schimbare demografică. Prima opțiune sunt școlile profesionale și universitățile care asigură flexibilitatea serviciilor de educație și formare. Condițiile tehnice îmbunătățite pot pregăti studenții și cursanții, îndrumându-i către locuri de muncă care aliniază nevoile unei companii în producție cu abilitățile dobândite.

Ce pot face producătorii

Ce strategii pot urma companiile pentru a umple golurile pe care le au în prezent liniile lor de producție? Dacă unele țări nu pot atrage suficienți lucrători calificați, răspunsul trebuie să fie păstrarea forței de muncă existente. Mai mult ca oricând, companiile trebuie să-și evalueze politicile și cultura muncii pentru a-și crește atractivitatea ca angajatori. În plus, companiile trebuie să fie conștiente de faptul că salariul nu mai este factorul determinant pentru mulți lucrători tineri. În schimb, aceștia sunt din ce în ce mai interesați de atractivitatea sarcinilor lor, de un program de lucru flexibil și de îmbunătățirea echilibrului dintre viața profesională și cea personală.

În contextul unei tendințe de accelerare digitală, împinsă de contextul social și economic al pandemiei de COVID-19, producătorii trebuie, de asemenea, să investească în mod constant și curajos în dezvoltarea și extinderea noilor tehnologii. Majoritatea producătorilor își ajustează afacerea în noi moduri pentru a se dezvolta, deoarece produsele trebuie să ajungă pe piață mai rapid și mai rentabil. Iar digitalizarea proceselor de fabricație favorizează automatizarea. Chiar și automatizarea parțială poate atenua efectele schimbărilor demografice, poate crește eficiența și fiabilitatea companiilor, permițând în același timp producătorilor să continue să producă la capacitate maximă.

Lacunele urgente ale forței de muncă pot fi completate prin automatizare colaborativă, deoarece coboții pot fi livrați în câteva săptămâni, își pot schimba poziția și rolul pe măsură ce apar lipsuri în linia de producție. Automatizarea și delegarea proceselor grele, repetitive, monotone și posibil periculoase roboților colaborativi permite companiilor să ofere angajaților existenți posibilitatea de a se dezvolta profesional, pentru a îndeplini activități mai valoroase și mai satisfăcătoare, sporind în același timp atractivitatea locului de muncă.