Publicăm acest manifest pe platforma GlobalHRManager pentru că profesioniștii de HR sunt esențiali în prevenirea și gestionarea riscurilor psihosociale. Vă invităm să folosiți acest text ca bază de discuție în organizațiile voastre și ca instrument de advocacy pentru o lege care să protejeze sănătatea angajaților și sustenabilitatea businessului, deopotrivă.

 

Echipa Hacking Work – #VremLegeaBurnout
România are nevoie urgentă de o lege care să protejeze oamenii de epuizarea profesională: trăim cu toții o criză de sănătate publică ascunsă, dar devastatoare.

În fiecare zi, tot mai mulți dintre noi ajungem acasă epuizați, cu energia secată, cu mintea frântă și cu sufletul greu. Acestea sunt consecințele epuizării profesionale, o stare care s-a transformat, încet-încet, din excepție, în noua „normalitate”, în multe companii, birouri și fabrici din România.

Prea mulți am acceptat ideea că doar așa „se face treabă”, că „așa e munca”, că rezistența la stres, la abuz și la exploatare ne reflectă profesionalismul. Am crezut că „și când nu mai pot, mai pot puțin” și am transformat sacrificiul în medalie de onoare.

Realitatea, însă, este mult mai crudă: România, ca toate celelalte țări cu activități economice bazate pe muncă intelectuală, se confruntă cu o problemă majoră legată de burnout. Burnoutul afectează sute de mii de oameni în România anual, o realitate care sufocă la nivel individual, afectează grav familiile, slăbește organizațiile și capacitatea lor de performanță, consumând totodată resursele societății în care trăim.

Astăzi, Hacking Work lansează un apel deschis către mediul politic, la care așteptăm să se alăture întreaga societate civică: Cerem public redactarea și adoptarea de urgență a unei legi pentru reglementarea epuizării profesionale.

Sănătatea mintală și fizică la locul de muncă nu sunt un moft, ci o necesitate.

De ce nu mai putem rămâne indiferenți?

România nu își poate permite să ignore această problemă. Proiectul de lege initial a fost retras, iar prețul pe care-l plătim în ignoranța noastră colectivă este uriaș: sănătatea noastră, relațiile noastre și, într-un final, viitorul țării.

De ce avem nevoie de o lege? Pentru că burnoutul nu este doar o problemă individuală. Este un fenomen sistemic, care necesită o reglementare sistemică. Epuizarea nu reprezintă o normalitate, iar tolerarea ei nu mai poate rămâne o opțiune. Cerem adoptarea unei legi clare, cu măsuri de prevenție, protecție și sprijin real pentru cei care muncesc în România. Cerem responsabilitate și viziune din partea celor care pot schimba regulile. Cerem solidaritate din partea angajaților, angajatorilor și a întregii societăți. Fără această schimbare, riscăm să pierdem nu doar oameni, ci și orice șansă la un progres economic și social real și durabil.

Nu putem construi o economie modernă, competitivă și sustenabilă dacă oamenii rămân simple resurse de consumat și abandonat.

Trebuie să punem capăt culturii „îndură și taci” și să construim împreună un mediu de lucru sănătos, echilibrat și uman. Nu vom opri acest demers până când România nu va avea o lege care să protejeze cu adevărat oamenii de epuizare și abuz și organizațiile de daunele și riscurile uriașe presupuse de epuizarea angajaților.

 

România are nevoie urgentă de o lege anti-burnout

Epuizarea profesională a devenit o criză de proporții uriașe în România, una despre care se discută mult prea puțin.

Datele publice arată că aproape 70% dintre angajații români au trecut printr-o formă de burnout de-a lungul timpului, fapt ce ne plasează ferm pe locul doi în Europa la incidența burnoutului, după Polonia. Faptul că suntem fruntași la rata de epuizare profesională se traduce, practic, în sute de mii de oameni copleșiți de stres și suprasolicitarea cronică la locul de muncă în fiecare an.

România este în topul clasamentului european la epuizare profesională, o statistică alarmantă, care înseamnă milioane de oameni afectați grav de stres și suprasolicitare cronică la locul de muncă.

În 2023, populația activă professional a României era de aproximativ 7,7 milioane de persoane; dacă două treimi au resimțit burnoutul, vorbim de circa 5 milioane de oameni afectati de burnout de-a lungul carierei.

În România, Codul Muncii și Legea Sănătății și Securității în Muncă prevăd dreptul la un „mediu de lucru sigur”. Totuși, legislația muncii nu recunoaște oficial epuizarea drept fenomen profesional sau accident de muncă.

Putem considera că oferim condiții de muncă sigure, când România ajunge pe locul 2 în Europa la epuizare profesională? Avem vreun fundament să spunem că protejăm angajații țării noastre, atâta timp cât suntem lăsați fără apărare în fața epuizării, exploatării și suprasolicitării cronice?

Rezultatul acestei lacune este grav: burnoutul provoacă pierderi și costuri uriașe pentru angajați, companii și pentru economie.

 

Ce înseamnă, de fapt, această „epuizare profesională”?

Burnoutul nu se reduce la o simplă „oboseală” după o zi grea la serviciu.

Epuizarea profesională presupune pierderea treptată a energiei, motivației și capacității de a funcționa normal, atât la muncă, cât și acasă. În final, apare o stare constantă de extenuare fizică și psihică, care devine tot mai greu de gestionat, indiferent de eforturi.

Burnoutul declanșează episoade de depresie severă, anxietate, atacuri de panică, insomnie și stări de deznădejde. Nu discutăm doar despre neplăceri temporare, ci despre probleme grave de sănătate mintală și fizică. Unii oameni ajung la colaps psihic, pierd orice urmă de satisfacție sau sens în ceea ce fac, nu mai reușesc să se bucure de nimic, iar relațiile cu cei dragi suferă și se destramă.

Epuizarea profesională nu rănește doar individul, ci și pe cei din jur. Familii întregi suportă efectele burnoutului: copii crescuți într-un mediu tensionat, parteneri nevoiți să privească neputincioși cum persoana iubită se prăbușește, prietenii și relații care se destramă sub presiune.

Consecințele burnoutului pot ajunge până la renunțarea completă la carieră, pierderea sursei de venit, izolare socială sau chiar gânduri suicidale. Bolile cardiovasculare, tulburările digestive, sistemul imunitar slăbit sau dependențele de substanțe apar mult mai des la cei afectați.

În Uniunea Europeană, se estimează că aproximativ 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct atribuite stresului cronic de la locul de muncă și altor riscuri aferente.

Lăsat fără răspuns, acest fenomen devine o tragedie colectivă, cu victime vizibile și invizibile în fiecare companie, familie sau comunitate. Fiecare caz individual de burnout înseamnă o viață personală și profesională distrusă sau serios afectată, o spirală descendentă care nu se poate opri fără sprijin real.

 

Burnoutul costă enorm companiile și economia țării

Ignorarea burnoutului nu costă doar individul, ci și companiile și economia națională.

Consecințele „epidemiei de burnout” includ pierderi economice majore și scăderea semnificativă a performanței organizaționale. Un angajat epuizat este mult mai puțin productiv, mult mai predispus la greșeli și lipsește mai des de la serviciu.

Studiile arată că burnoutul poate duce la o creștere cu 37% a absențelor (absenteismului) și la cu 50% mai multe incidente de siguranță la locul de muncă.

Angajații care suferă de burnout au nevoie de concedii medicale mai frecvente (fiind cu 63% mai predispuși să își ia o zi de concediu medical) și, atunci când sunt prezenți, randamentul lor scade și există riscul să comită erori costisitoare.

În unele domenii, precum sănătatea sau transporturile, erorile cauzate de burnout pot avea consecințe grave, de la decizii medicale greșite până la accidente fatale.

Burnoutul provoacă și o pierdere/rotație crescută de personal (turnover).

Angajații copleșiți de stres ajung adesea să demisioneze pentru a-și salva sănătatea. De fapt, un studiu Gallup arată că angajații care trec prin burnout sunt de 2,6 ori mai predispuși să își caute activ un alt job.

Acest nivel ridicat de plecări produce efecte negative: echipe destabilizate, costuri de recrutare și formare pentru înlocuirea personalului și pierderea cunoștințelor și experienței acumulate în companie. Un angajator cunoscut pentru „stoarcerea” angajaților își va afecta și renumele pe piața muncii, având dificultăți în a atrage noi talente.

Din punct de vedere financiar, consecințele burnoutului sunt uriașe.

Companiile care își neglijează angajații plătesc prețul în productivitate pierdută și costuri suplimentare. Un raport recent estimează că, la nivel global, burnoutul angajaților generează costuri anuale de aproximativ 322 de miliarde de dolari prin scăderea productivității și creșterea fluctuației de personal.

În medie, 15-20% din bugetul total de salarii al unei companii se „topește” anual din cauza costurilor cu plecările voluntare ale angajaților epuizați.

Un angajat valoros care pleacă din cauza epuizării înseamnă costuri semnificative pentru înlocuirea sa. Recrutarea și formarea unui nou angajat ajung să coste mult mai mult decât prevenirea burnoutului prin măsuri proactive.

Experții demonstrează că a înlocui un angajat poate costa angajatorul în jur de o cincime (20%) din salariul anual al angajatului respectiv. Această cheltuială include timpul pierdut cu postul neocupat, costurile de recrutare, trainingul noului venit și perioadele de productivitate scăzută până când noul angajat atinge performanța predecesorului. Pentru rolurile de conducere sau cele foarte specializate, aceste costuri pot urca și mai mult.

Prin contrast, investițiile în bunăstarea și echilibrul angajaților (cum ar fi programe de prevenire a stresului, consiliere sau flexibilitate la locul de muncă) sunt de cele mai multe ori infime, pe lângă costurile de turnover pe care le previn. Sumele investite în prevenție sunt incomparabil mai mici decât „nota de plată” lăsată în urmă de burnout.

Pe lângă costurile directe, burnoutul afectează calitatea muncii și inovația. Un angajat epuizat devine mai puțin creativ și implicat, contribuie mai puțin la dezvoltarea organizației. În schimb, angajații sănătoși și motivați susțin performanța.

Deși angajații din România lucrează, în medie, cu peste 30% mai multe ore decât media europeană, productivitatea muncii în țara noastră este de șase ori mai mică decât media UE. Munca în exces și sub stres nu produce valoare pe măsura efortului depus; dimpotrivă, epuizarea scade eficiența și rezultatele.

 

Legea anti-burnout vine și în beneficiul angajatorilor și al economiei

Este esențial să subliniem: adoptarea acestei legi nu înseamnă un demers în favoarea angajaților și „împotriva” angajatorilor, ci aduce beneficii pe termen lung pentru toți angajatorii responsabili. Un mediu de lucru sănătos din punct de vedere psihologic înseamnă angajați mai implicați, mai loiali și mai productivi.

Noile reglementări vor impune, cu siguranță, unele investiții și eforturi din partea companiilor. Totuși, aceste costuri inițiale nu se compară cu pierderile masive cauzate de ignorarea problemei.

Sumele investite în programe de prevenire și sprijin rămân mult mai mici decât pierderile produse de burnout. Absențele frecvente, fluctuația de personal, scăderea productivității, erorile grave și reputația afectată aduc pierderi mult mai mari decât orice investiție în prevenție.

În mod concret, fiecare leu investit în prevenirea și tratarea problemelor de sănătate mintală la locul de muncă aduce un câștig mediu de 4 lei prin productivitate crescută și reducerea costurilor, conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Fiecare companie care alege să prevină și să susțină angajații, nu să ignore epuizarea, câștigă financiar, dar și prin loialitate, stabilitate și performanță. Atunci când bunăstarea angajaților crește, organizațiile obțin rezultate: mai puține zile de concediu medical, performanțe mai bune și rate mai scăzute de burnout și turnover. Grija față de oameni produce rezultate concrete.

Legea anti-burnout oferă companiilor un cadru clar de acțiune, ajutându-le să abordeze problema sistematic. În loc să reacționeze haotic la cazuri individuale, când deja e prea târziu, angajatorii implementează programe de prevenție și suport, conform legii, exact cum există protocoale clare pentru prevenirea accidentelor fizice de muncă.

Se creează astfel premisele unei culturi a prevenției, exact cum există în privința accidentelor fizice de muncă. Pe termen lung, echipele devin mai stabile și mai performante. O economie cu angajați sănătoși psihic devine mai competitivă și sustenabilă.

La nivel național, beneficiile sunt imense: reducerea burnoutului înseamnă mai mulți oameni activi și productivi, mai puține concedii medicale și tratamente costisitoare. Sănătatea angajaților devine nu doar o chestiune de bunăstare socială, ci și una de eficiență economică.

 

Un alt semnal de alarmă: angajații au ajuns să își caute dreptatea în instanță

Cazurile recente din justiție arată cât de acută a devenit problema și cât de mult are nevoie legislația să țină pasul cu realitatea.

Pentru prima dată în România, o companie a fost condamnată să plătească despăgubiri pentru un caz de burnout: un precedent care ar trebui să dea de gândit tuturor angajatorilor.

Tribunalul Cluj a obligat, în iunie 2025, firma Betfair Romania Development să plătească aproape 9.000 de euro daune morale unei foste angajate, după ce aceasta a ajuns la epuizare profesională severă din cauza condițiilor de muncă.

Hotărârea a rămas definitivă, firma nici măcar nu a contestat-o. Angajata, specialist HR la acea companie, s-a îmbolnăvit grav: a fost internată cu insomnii, atacuri de panică și depresie profundă, diagnosticate ulterior drept sindrom de burnout.

Nu este normal ca un angajat epuizat să fie nevoit să meargă la tribunal ca să-i fie recunoscută suferința. Rolul legii este să prevină astfel de cazuri.

Susținători și bune practici europene

Alături de Hacking Work și inițiatorii proiectului inițial de lege, este și Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, care susține public #VremLegeaBurnout și ne oferă repere clare despre ce funcționează deja în Europa – de la diagnostic și concedii medicale pentru epuizare psihică (Suedia), la intervenția medicinei muncii și planuri de revenire la muncă (Țările de Jos), compensații în cazurile recunoscute (Franța, Portugalia, Danemarca, Suedia), legislație puternică de prevenție (Belgia) și dreptul la deconectare (Franța, Spania, Italia, Irlanda, Luxemburg, Grecia).

Acest sprijin vine în completarea alianțelor pe care le construiesc în țară și la nivel european, tocmai pentru ca forma finală a legii să fie una utilă, aplicabilă și aliniată la cele mai bune practici.

 

Ce face, concret, acum, echipa Hacking Work:

  • Stă de vorbă cu specialiști – psihologi, medici de medicina muncii, avocați, juriști ai muncii, economiști, lideri sindicali și profesioniști de HR – pentru a aduce oamenilor toate perspectivele valoroase și utile, indiferent de situația în care se află.
  • Organizează evenimente dedicate (cel mai recent exemplu: „Întâlnirile Hacking Work – Hai să vorbim despre burnout”) pentru a crea un spațiu sigur de discuție, în care oamenii să se simtă ascultați și înțeleși.
  • Se aliază cu lideri de opinie puternici, printre care Irineu Darău, senator, membru în Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială și inițiatorul legii, pentru a construi cea mai valoroasă variantă pentru această toamnă și pentru a susține presiunile mediatice și politice necesare ca o versiune solidă a legii să treacă.
  • Menține contactul cu Ministerul Muncii, pentru a pune pe masă tot e relevant în acest proces: date, mărturii, riscuri și soluții concrete.
  • Colectează mărturiile, experiențele și îngrijorările voastre – anonim – aici: https://hackingwork.ro/caut-sprijin/.
  • Pe 28 august lansează oficial „imnul” campaniei, piesa „Raport final”, o colaborare inedită cu LadyGirl – care să poarte mesajul dincolo de „bula” noastră, către toți cei care au nevoie să-l audă, să vorbească, să ceară ajutor.

 

Acționăm împreună împotriva burnoutului

Burnoutul ne privește pe toți: angajați, angajatori, familii, prieteni, societatea în ansamblu.

De aceea, chemăm la acțiune toate părțile implicate și vă invităm să deveniți parte din schimbare:

 

Nu mai sta în tăcere!
Alătură-te campaniei Hacking Work #VremLegeaBurnout pentru a îți cere drepturile la un mediu de lucru sănătos. Distribuie articolele împreună cu hashtag-ul #VremLegeaBurnout, povestește experiențele legate de epuizare în comentarii și susține-ți colegii care trec prin asta.

Dacă vrei să ne susții campania și vizual, îți poți genera poza de profil pentru orice rețea de socializare cu badge-ul #VremLegeaBurnout de aici: https://hackingwork.ro/VremLegeaBurnout-badge/

Dacă ai trăit o experiență personală legată de burnout, împărtășește-ne-o direct pe https://hackingwork.ro/caut-sprijin/.

Nu mai așteptăm schimbările care stau în puterea noastră.