Granițele dintre viața profesională și cea personală s-au estompat tot mai mult în ultimii ani, iar generațiile tinere par să plătească prețul cel mai mare pentru adaptarea la noile ritmuri de pe piața muncii. Un raport recent privind „Starea de bine la locul de muncă 2026” arată că angajații din România, in special cei din Generația Z și Millennials, resimt din plin presiunea burnout-ului și a stresului zilnic. Deși sunt mai conectați ca niciodată la tehnologie și la resurse de dezvoltare personală, acești tineri par să fie, paradoxal, și cei mai vulnerabili emoțional.
Circa 92% dintre angajații români au rezultate mai bune atunci când își prioritizează sănătatea prin inițiative structurate de wellbeing la locul de muncă, oferind companiilor o cale clară și măsurabilă către un avantaj competitiv.
În România, la nivelul întregii forțe de muncă, 90% dintre angajați declară că au experimentat simptome de burnout în ultimul an, iar 93% ar lua în considerare părăsirea unei companii care nu pune accent pe bunăstarea angajaților, în timp ce 89% sunt de acord că angajatorul lor are responsabilitatea de a contribui la bunăstarea lor.
- 88% afirmă că, petrecând timp în spații dedicate wellbeingului (săli de sport, studiouri de yoga, cursuri de fitness) își îmbunătățesc capacitatea de a gestiona stresul asociat locului de muncă;
- 95% sunt de acord că bunăstarea fizică, mentală, emoțională și socială sunt interconectate, iar 39% sunt complet de acord cu această afirmație.
Organizațiile care folosesc platforme complete de wellbeing obțin cele mai bune rezultate. Companiile vizionare își regândesc strategia de beneficii pornind de la această realitate, tratând wellbeingul nu ca pe un cost, ci ca pe principalul motor al performanței.
Studiul identifică un „al treilea spațiu” axat pe wellbeing, adică spații în afara casei și biroului unde oamenii se adună pentru conexiune, fiind ca un nou epicentru al relațiilor la locul de muncă. Angajații se îndreaptă tot mai mult de la baruri și cafenele către săli de sport, studiouri de yoga și hub-uri de wellbeing, care devin destinații pentru reîncărcare, gestionarea stresului și consolidarea comunității.
91% dintre angajați, la nivel global, afirmă că aceste spații îi ajută să facă față mai eficient presiunilor de la muncă, iar 74% le vizitează săptămânal, unul din cinci mergând zilnic. Departe de a fi doar beneficii, acestea devin infrastructură esențială pentru sentimentul de apartenență și responsabilitate, 22% conectându-se acum cu colegii în astfel de spații.
Totuși, există încă bariere. Jumătate dintre angajați menționează lipsa de timp, iar alții invocă lipsa de motivație (27%), dar și costul (23%), sporind așteptările ca angajatorii să ofere un sprijin mai mare pentru wellbeing.
