AI determină apariția a două direcții distincte pe piața globală a muncii, arată studiul PwC AI Jobs Barometer 2026, bazat pe analiza a peste un miliard de anunțuri de angajare de pe șase continente. Prima direcție vizează rolurile „profesionalizate”, în care AI automatizează sarcinile de rutină, și înseamnă un accent sporit pe judecata și expertiza umană, iar cea de-a doua privește rolurile „democratizate” de AI, în care tehnologia face activitatea în sine mai accesibilă pentru non-experți. Oferta pentru prima categorie de roluri crește mai rapid.

„Inteligența artificială redefinește modul în care companiile creează valoare și își dezvoltă oamenii. Diferența dintre lider și restul nu mai este dată de cine automatizează mai mult, ci de cine reușește să combine AI cu abilități umane pentru a inova și a deschide piețe noi, iar acest decalaj de productivitate și creștere se adâncește de la un an la altul”, a declarat Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie, PwC România.

Rolurile „profesionalizate”, precum recrutorii, înregistrează o creștere de două ori mai rapidă a numărului de joburi disponibile și o creștere salarială cu 42% mai mare decât a celor clasificate drept „democratizate”, precum managerii de servicii IT.

În cazul juniorilor, AI pare să crească cererea pentru abilități de nivel senior. Pe baza analizei a 2,4 milioane de joburi entry-level din SUA, se observă că sunt de șapte ori mai multe șanse să li se ceară abilități asociate nivelului senior, precum leadership, creativitate, celor care au cea mai mare expunere la AI .

Numărul posturilor disponibile pentru aceste roluri entry-level a crescut cu 35% din 2019, în timp ce al celorlalte joburi pentru juniori s-a redus cu 10%.

„Paradoxul pe care îl creează AI este că le cere angajaților juniori să gândească strategic încă din prima zi, deși le ia tocmai sarcinile prin care, în mod tradițional, învățau meseria. Pentru companii, asta înseamnă că vechile programe de formare nu mai sunt suficiente, iar dezvoltarea talentelor trebuie regândită dacă vor să aibă specialiștii de care vor avea nevoie peste cinci sau zece ani,” spune Gabriel Voicilă.

AI alimentează un boom al productivității, iar companiile „super-star” care utilizează AI cel mai intens se distanțează semnificativ

Raportul evidențiază o divergență tot mai accentuată între companiile cu expunere ridicată la AI și cele cu expunere redusă. Companiile care activează în sectoarele cu cea mai mare expunere la AI au înregistrat o creștere medie a productivității de 34% în 2025 față de 2018, comparativ cu 24% pentru companiile cu cea mai redusă capacitate de a utiliza AI.

În interiorul acestui grup se conturează un pronunțat efect „super-star”. Primele 20% dintre companiile cu cea mai mare expunere la AI au obținut o creștere medie a productivității muncii de 163% față de 2018 – de aproape cinci ori mai mare decât media companiilor cu expunere ridicată la AI.

Poate cel mai surprinzător, creșterea numărului de angajați în companiile cu cea mai mare expunere la AI o depășește pe cea înregistrată de companiile cu expunere redusă,  52% față de 36% în 2025, raportat la nivelurile din 2018.

Prima salarială medie pentru competențele AI atinge 62%, iar anunțurile de angajare care cer competențe AI depășesc creșterea generală a pieței muncii

Pe măsură ce companiile continuă să își crească productivitatea cu ajutorul AI, salariile pentru angajații cu competențe în AI au continuat să urce, fiind în medie mai mari cu 62% decât în cazul angajaților pentru care nu se cer astfel de competențe.

Sectoare precum tehnologie, media și telecomunicații (11%) și serviciile profesionale (6%) au înregistrat cea mai mare pondere în creșterea cererii de joburi cu competențe specifice de AI, în timp ce sănătatea se află la polul opus (sub 1%).