Peste 70% dintre angajații din sistemul public consideră că venitul actual nu reflectă în totalitate volumul și complexitatea muncii depuse și spun că își doresc un salariu mai mare, fie ”puțin mai mare”, fie ”semnificativ mai mare”, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP, la nivel național.
Conform sursei citate, aproape 5.000 de angajați din administrația publică au răspuns la întrebări esențiale despre cum lucrează, ce îi încurcă, ce îi motivează și ce așteptări au de la sistemul în care activează.
Mai exact, potrivit rezultatelor, peste 50% dintre respondenți spun că salariul lor actual ”ar trebui să fie puțin mai mare”, iar 20% cred că ar trebui să fie ”semnificativ mai mare”. Însă, 29% îl consideră corect raportat la munca depusă, susțin autorii cercetării.
”În realitate, salariile angajaților din administrația publică nu sunt deloc mari. Comparativ cu omologii lor din Uniunea Europeană, atât funcțiile de conducere, cât și cele de execuție sunt plătite semnificativ mai slab în România. Avem o resursă umană extraordinară, oameni foarte bine pregătiți care pot lucra exemplar în serviciul cetățeanului, însă este nevoie de politici naționale coerente care să împingă administrația publică spre potențialul ei real”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP.
Totodată, sondajul arată că 85% dintre respondenți ocupă funcții de execuție și 15% funcții de conducere.
Distribuția veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000-7.000 lei net.
Astfel, 1,4% dintre respondenți au venituri sub 3.000 lei; 26,7% dintre cei chestionați au venituri între 3.001 și 5.000 lei; 36% dintre respondenți între 5.001 și 7.000 lei; 23%, între 7.001 și 9.000 lei; 5% (9.001-10.000 lei); 4,7% (10.001-12.000 lei); 1,7% (12.001-14.000 lei); 0,7% (14.001-16.000 lei), iar 0,9% din respondenți un venit de peste 16.001 lei.
Studiul mai arată că peste 33% dintre angajații care au participat la sondaj lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an.
”Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a subliniat Fârșirotu.
Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică, susțin autorii studiului. Astfel, aproape jumătate dintre angajații la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă ”tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public”.
Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporție semnificativă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice.
Aceștia lucrează în mai multe tipuri de instituții publice, astfel: 32,1% – autoritate a administrației publice centrale (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor); 32,4% – autoritate a administrației publice locale (consiliile locale, primarii și consiliile județene); 18,8% – companie de stat/instituție publică autonomă; 16,7% – altele. AGERPRES