O analiză de Corina Neagu, Managing Director, DARE (DEVELOPMENT ADVICE & RESOURCES)

 

Munca remote, sau munca de la distanță, este o modalitate flexibilă și tot mai populară de a desfășura activități profesionale în diverse domenii. Această formă de lucru permite oamenilor să-și îndeplinească responsabilitățile fără a fi nevoie să se afle fizic la sediul companiei.

Cu toate acestea, munca remote nu este doar despre a lucra de la distanță sau de acasă; poate fi realizată de oriunde, de la birouri virtuale, din vîrful muntelui, de pe plajă, din cafenele sau spații de coworking.

Munca remote presupune o serie de beneficii pe care le voi menționa aici: 

  • Flexibilitatea timpului: Angajații pot să-și stabilească propriul program de lucru, adaptându-l nevoilor personale și profesionale. Această flexibilitate permite o mai bună echilibrare între viața profesională și cea personală.
  • Economie de timp și bani: Munca remote elimină necesitatea de a călători la și de la locul de muncă, ceea ce poate economisi timp și bani pe termen lung. Angajații nu mai sunt nevoiți să petreacă ore în trafic sau să cheltuie bani pe transport în comun sau combustibil.
  • Acces la talente globale: Angajatorii pot recruta talente din întreaga lume fără a fi limitați de locația geografică a sediului lor. Acest lucru le permite să acceseze experți în domenii specifice sau să-și completeze echipele cu cei mai buni profesioniști din industrie.
  • Reducerea costurilor operaționale: Pentru angajatori, munca remote poate reduce costurile asociate cu închirierea și întreținerea spațiilor de birouri. De asemenea, poate contribui la reducerea cheltuielilor cu utilitățile și alte servicii auxiliare.
  • Îmbunătățirea productivității: Pentru mulți angajați, lucrul de acasă sau de la distanță poate crește productivitatea, deoarece le oferă un mediu mai confortabil decât biroul tradițional. De asemenea, acesta le permite să-și organizeze mai bine timpul și să evite perturbările constante dintr-un birou aglomerat.

Însă orice monedă are două fețe, respectiv munca remote vine și cu provocări:

Izolarea și lipsa interacțiunii sociale: Lucrul de la distanță poate duce la izolare socială și poate afecta starea de bine și emoțională a angajaților, în special a celor care preferă interacțiunea umană directă. Avem nevoie unii de alții, avem nevoie de socializare, de interacțiune, de comunicare față-n față, căci suntem ființe sociale.

Dificultatea comunicării: Comunicarea eficientă poate fi o provocare în medii remote, deoarece lipsește componenta non-verbală și interacțiunea în timp real.

Probleme tehnice: Dependența de tehnologie poate duce la probleme tehnice care să împiedice desfășurarea normală a activității profesionale.

De aceea eu recomand, acolo unde se poate, munca în sistem hibrid. Pentru a maximiza productivitatea și a încuraja siguranța psihologică a oamenilor, atât angajații, cât și angajatorii trebuie să investească în instrumente și practici care să faciliteze comunicarea, colaborarea și productivitatea în acest mediu.

De asemenea, este important ca încă de la început fiecare parte să-și stabilească obiective și așteptări clare și să mențină un echilibru între profesional și personal.

Ca o concluzie pot spune că mulți oameni și-au găsit sau își caută sensul în muncă, iar acest sens nu este doar despre job în sine sau despre companie, ci și despre felul în care muncim, mediul de lucru, cultură și climat organizational, siguranță psihologică, beneficii reale, respect și recunoaștere.

Oamenii încep să conștientizeze că jobul este o parte din viață, nu toată viața, și atunci acesta trebuie să aibă semnificație, să aibă impact. De aceea provocarea majoră a organizațiilor este să înțeleagă nevoia din spatele semnificației pentru fiecare om și să găsească mijloacele prin care să o integreze în politicile și strategia interne.