Numărul de business-uri din România care utilizează tehnologia cloud trebuie să crească cu 62 puncte procentuale iar numărul specialiştilor în ITC cu 660.000 pentru atingerea obiectivelor asumate pentru Deceniul Digital stabilit de Comisia Europeană, arată raportul „Progresul către ambiţia UE privind Deceniul Digital”, realizat de Deloitte şi comandat de Vodafone.

Deceniul Digital, care stabileşte obiective cheie până în 2030 în diferite arii digitale, reflectă viziunea UE pentru transformarea digitală a Europei şi reprezintă un element esenţial pentru ca Europa să-şi menţină competitivitatea globală într-o lume aflată în schimbare rapidă, se arată într-un comunicat al Vodafone.

Potrivit raportului, doar 13% dintre afacerile din România utilizează în prezent servicii de cloud computing, ceea ce conduce la un decalaj de 62 de puncte procentuale faţă de ţinta stabilită până în 2030, de 75%.

„Serviciile cloud pot contribui la creşterea securităţii datelor, creşterea eficienţei, pot ajuta companiile să se extindă, să obţină informaţii valoroase şi să diminueze costurile, ceea ce înseamnă că sunt esenţiale pentru a le asigura acestora succesul, capacitatea să crească şi să susţină competitivitatea Europei”, se arată în comunicat.
Acesta semnalează faptul că decalajele nu sunt prezente doar la acest capitol, în condiţiile în care ponderea de gospodării din România acoperite de reţele de foarte mare capacitate era de 76% în 2021, de unde rezultă că există încă un decalaj de 24%.
„Reducerea acestui decalaj poate fi o provocare pentru majoritatea, dacă nu pentru toate statele membre, din cauza costurilor ridicate şi provocărilor operaţionale legate de implementarea acestor reţele în zone îndepărtate”, subliniază documentul.

Lipsa de specialişti în ITC împiedică, de asemenea, progresul pentru atingerea obiectivelor Deceniului Digital, punând în pericol capacitatea Europei de a dezvolta tehnologiile necesare pentru a se poziţiona ca lider global, arată autorii raportului.

Numărul de specialişti în ITC la nivelul tuturor ţărilor membre UE este în prezent de 8,43 milioane. În timp ce numărul acestora a cunoscut cea mai mare creştere în Germania, Irlanda şi Ungaria în ultimul an, la nivelul UE numărul trebuie să crească de mai bine de 2 ori pentru a atinge ţinta Deceniului Digital de 20 de milioane de specialişti în ITC, precizează raportul.

Mai mult, în unele state membre se observă un regres în ceea ce priveşte digitalizarea companiilor mici şi mijlocii, fapt care pune în pericol obiectivul general al Deceniului Digital.

„Nivelul de intensitate digitală al companiilor mici şi mijlocii a rămas relativ constant în ultimii 5 ani, cu o rată anuală de creştere la nivelul UE de 2% între 2016-2021. Intensitatea digitală este definită conform Indicelui de Intensitate Digitală care măsoară disponibilitatea a 12 tehnologii digitale, inclusiv accesul la broadband (30 Mbps sau peste) şi specialişti în ITC. În unele cazuri, statele membre se află acum şi mai în urmă faţă de acum 5 ani în atingerea obiectivului stabilit. România a făcut uşoare progrese în 2021, fiind cu un punct procentual mai aproape de ţinta pentru 2030 faţă de 2019”, menţionează comunicatul.

Statele membre al căror PIB a scăzut mai mult decât era previzionat de către Comisie vor beneficia de alocări mai mari de fonduri şi granturi. Germania, Portugalia şi Spania este posibil să aibă cele mai mari creşteri de granturi, în timp ce România este posibil să aibă o oarecare scădere de granturi pe fondul unei creşteri mai mari a PIB în 2021 decât prognozat.

„Raportul subliniază 4 factori cheie care ar putea contribui la atingerea ţintelor Deceniului Digital: coordonarea între guverne – colaborarea eficientă între guvernele statelor membre (autorităţi naţionale, regionale şi locale) poate asigura că investiţiile în digitalizare sunt eficiente, sincronizate şi făcute la timp; conectarea ecosistemelor digitale – dezvoltarea de noi ecosisteme digitale va depinde de colaborarea dintre o mare varietate de organizaţii, guvernele având un rol de facilitator; partajarea datelor – asigurarea că datele sunt accesibile, reutilizabile şi sigure va facilita partajarea şi va susţine ecosistemele digitale precum smart cities, eHealth, energie şi mobilitate smart; demonstrarea valorii digitale – ilustrarea valorii investiţiilor digitale prin proiecte pilot şi măsurare eficientă poate contribui la încurajarea de noi investiţii publice şi la decizii informate cu privire la investiţii viitoare”, se mai arată în comunicatul citat. AGERPRES