Șoferii profesioniști din India au devenit în 2025 printre cei mai căutați angajați de companiile din România, pe fondul deficitului tot mai mare de personal din transporturi, aceștia putând câștiga până la 3.000 de euro lunar, în funcție de experiență și tipul de activitate, potrivit datelor unei companii specializate în recrutare, formare și management de personal din Asia.
Potrivit sursei citate, cererea pentru șoferi străini a crescut puternic în ultimul an, de 3-4 ori față de anii anteriori, pentru a acoperi lipsa de personal atât în transportul de marfă intern, cât și în cursele internaționale din Uniunea Europeană, dar și în activitățile de manipulare și logistică internă. Cei mai solicitați sunt șoferii profesioniști cu permis C/CE/D/DE pentru transport local și internațional, precum și stivuitoriștii pentru manipularea mărfurilor.
Conform legii în vigoare, pachetul de angajare a șoferilor profesioniști de camion include salariul minim din România, la care se adaugă diurna zilnică, stabilită în funcție de tipul de transport și politica fiecărei companii. Pentru deplasările interne, diurna este cuprinsă între 23 și 57,5 lei/zi, conform prevederilor legale (HG nr. 1860/2006).
Pentru deplasările în spațiul Uniunii Europene, diurna pornește, în funcție de țară, de la 35 euro/zi, în funcție de destinație și nivelul stabilit de angajator (conform HG nr. 518/1995).
‘În general, cele mai mari venituri sunt ale șoferilor de camion care lucrează pe transport de mărfuri între țările din UE. Un șofer profesionist de camion poate avea un venit net între 1.200 și 3.000 euro/lună, în funcție de rută, durată și specificul activității’, se arată într-un comunicat al companiei TAKT Recruitment.
Compania de recrutare subliniază că România se confruntă cu unul dintre cele mai severe deficite de șoferi profesioniști din Uniunea Europeană, fiind nevoie de 70.000 de șoferi profesioniști de camion, iar deficitul total este estimat la aproximativ 150.000 de conducători auto – de la șoferi de TIR și camioane, până la conducători de autobuze, autocare și taxiuri, potrivit UNTRR (Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România).
De altfel, Europa se confruntă cu un deficit de aproape 500.000 de șoferi. În lipsa importului de angajați din alte țări, acest deficit ar putea crește până la aproximativ 745.000 de șoferi până în 2028, conform Uniunii Internaționale a Transportului Rutier (IRU).
Dacă nu se iau măsuri radicale, estimările arată că în următorii cinci ani încă 3,4 milioane de șoferi profesioniști vor ieși din piața muncii, subliniază reprezentanții firmei de recrutare.
Șoferii profesioniști sunt solicitați atât de companii din transport și logistică pentru a lucra pe camion pe rute interne și externe, cât și de companii din domenii de producție pentru transport local și manipulare de marfă.
India, în special nordul țării, este recunoscută la nivel internațional ca o sursă tradițională de șoferi profesioniști, cu o adevărată cultură a transportului rutier.
Din India, sunt selectați candidații cu experiență, vorbitori de limba engleză și care au familie. Astfel sunt motivați să lucreze pentru a trimite peste 90% din salariu acasă. În general, au vârste între 25 și 45 ani. În plus, sunt verificați și testați cu atenție prin analiza documentelor (inclusiv caziere), a interviurilor și a probelor practice, se arată în comunicat.
Înainte de a ajunge în România, candidații din India trec printr-un test riguros în centre de pregătire pentru șoferi profesioniști de transport marfă și transport de persoane. Practic, se pregătesc în săli moderne de instruire teoretică și dau probă de condus pe camioane și autobuze într-un poligon profesional, toate acestea sub supraveghere video live, dezvoltate local de TAKT Recruitment.
Pe lângă motivația economică mare să rămână, șoferii din India pot munci în România prin proceduri reglementate strict. Sunt, juridic, dependenți de angajator pentru dreptul de ședere.
‘Se spune informal că ‘˜nu pot fugi’ – în realitate, nu pot schimba legal angajatorul fără un nou aviz de muncă. Dacă o fac fără respectarea procedurilor, intră în ședere ilegală și riscă deportarea. Există un cadru legal strict: lucrătorii non-UE vin în România pe o viză condiționată, legată de angajator. Nu au voie să schimbe angajatorul decât dacă obțin un nou aviz și un nou permis de ședere, iar în primul an de activitate au nevoie de acordul expres al companiei inițiale. Prin plecarea ‘fără acord’, angajatul străin încalcă legislația de imigrare, riscă să fie deportat și poate avea interdicție de intrare în România sau în UE până la 5 ani. În plus, firmele care îl primesc la lucru fără acte pot primi amenzi considerabile’, a explicat Cosmin Șerban, managing director & co-founder TAKT Recruitment. AGERPRES