Quiet firing se referă la o tactică pasiv-agresivă prin care angajatorii fac condițiile de muncă atât de neplăcute încât angajatul renunță din proprie inițiativă, fără o concediere oficială.
Un sondaj HRTech realizat în 2025 în rândul a peste 1.000 de manageri relevă că 53% dintre aceștia recunosc că au folosit astfel de strategii. De asemenea, un sondaj LinkedIn din 2022 arată că aproape jumătate dintre cei 20.000 de respondenți au fost martori sau victime ale acestui fenomen.
De ce este periculos?
Această metodă exploatează incertitudinea angajatului: nimeni nu oferă feedback direct, iar angajatul rămâne cu întrebarea „Nu cumva îmi imaginez eu problemele?”. Situația este gravă: „Speranța este că vei demisiona în cele din urmă”, spune Jason Walker, Psy.D., Ph.D., director de program și profesor asociat în Psihologia Industrial-Organizațională la Adler University.
4 semne clare ale quiet firing-ului
-
Reducerea sprijinului și a responsabilităților
Resursele sunt retrase, iar proiectele importante sunt realocate altora—un semn clar că se dorește limitarea dezvoltării angajatului. -
Încărcarea cu sarcini mărunte (grunt work)
Sarcini repetitive, sub nivelul competențelor — o metodă eficientă de a face munca inadecvată și demotivantă. -
Excluderea din întâlniri
Faptul că un angajat nu mai este convocat la discuții importante de echipă este unul dintre cele mai evidente semne de quiet firing. -
Evaluări sumare sau absente
Lipsa feedback-ului constructiv indică dezinteresul conducerii față de contribuția pe termen lung a angajatului.
Cauzele din spatele acestei tendințe
Managerii pot recurge la quiet firing din motive precum:
-
Evitarea riscului unui proces pentru concediere nedreaptă.
-
Omiterea plății unei eventuale compensații de plecare.
În plus, în contextul muncii hibride, mulți manageri nu sunt pregătiți să gestioneze conversații dificile cu angajații.