În contextul schimbărilor semnificative pe piaţa muncii din România, printre care provocările legate de atragerea şi retenţia talentelor şi sistemul de lucru hibrid, 60% dintre companii au decis în ultimii ani să aloce resurse pentru bunăstarea fizică şi emoţională a echipelor lor, conform unui sondaj realizat de către EXEC-EDU.
Majoritatea programelor de well-being implementate la nivel local includ evenimente de team building, consiliere şi suport psihologic, precum şi sesiuni de gestionarea emoţiilor şi relaţiilor. În ceea ce priveşte bugetul alocat, pentru 41% dintre companii acesta a rămas la acelaşi nivel în ultimii doi ani, în timp ce pentru 38% dintre companii sumele alocate s-au majorat.
Acestea sunt cele mai importante concluzii ale unui sondaj realizat de către EXEC-EDU, liderul pieţei de executive education, care deţine de peste 9 ani o divizie dedicată programelor de well-being.
„Cererea pentru programe de well-being a cunoscut un trend ascendent după pandemie, iar angajaţii au început să acorde o importanţă sporită acestui tip de ateliere. Încep să fie dezvoltate şi programe mai complexe, integrate, care sunt construite pornind de la necesităţile reale din companii. Pe de altă parte, succesul acestui tip de iniţiative depinde şi de implicarea şi susţinerea managementului. Ei sunt primii care declară că se simt epuizaţi, copleşiţi şi stresaţi, deci au nevoie la rândul lor de susţinere şi de o mentalitate care să permită promovarea şi propagarea acestor iniţiative şi în rândul colegilor din subordinea lor”, declară Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.
Astfel, pe primul loc în topul activităţilor de well-being oferite de companii sunt în continuare tradiţionalele evenimente de team building (72%), urmate de sesiuni de consiliere şi suport psihologic (43%), de gestionarea emoţiilor şi relaţiilor (41%), nutriţie (36%), programe de sport sau spaţii destinate sportului (34%), dar şi seminarii de educaţie financiară (34%).
Principalul beneficiu menţionat de respondenţii la sondajul EXEC-EDU, ca rezultat al acestor investiţii, este un grad de implicare mai ridicat al angajaţilor, rezultat pe care un procent covârşitor de 72% dintre participanţii la sondaj l-au scos în evidenţă. La fel de importantă este creşterea brandului de angajator, care are drept consecinţă imediată un proces de recrutare mai rapid, în 41% din cazuri, corelată cu o fluctuaţie mai mică de personal, indicată de 36% din companii. De asemenea, 43% dintre respondenţi au observat o creştere a productivităţii şi a performanţei echipelor, în timp ce 13% au indicat că numărul concediilor medicale a scăzut semnificativ.
„Programele de well-being au devenit o bază absolut necesară pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale constructive şi a unui mediu în care angajaţii să se simtă valorizaţi şi apreciaţi. Departamentele de HR depun eforturi în a identifica furnizorii potriviţi în această arie, pentru a menţine un grad mare de engagement în rândul angajaţilor. Strategia noastră este de a aloca resurse pentru oferirea de soluţii personalizate de well-being pentru lideri, pentru că ei susţin starea de bine a întregii organizaţii. De aceea, am lansat deja înscrierile pentru programul Well-being 360, adresat managementului din companii. Este un program care integrează toate ariile well-being-ului, de la relaţia pe care o avem cu corpul, mintea, emoţiile noastre, până la dimensiunile spirituală, socială, ocupaţională şi financiară”, a mai adăugat Oana Scarlat, CEO EXEC-EDU.
Printre factorii de succes ai unui astfel de program se numără interesul angajaţilor, implicarea managementului, comunicarea şi vânzarea internă, dar şi personalizarea sesiunilor la nevoie reale ale angajaţilor.
Principalele provocări întâmpinate de către companiile care au introdus aceste cursuri sunt costurile ridicate asociate cu acestea (41%), lipsa timpului pentru concretizarea lor (40%), lipsa interesului angajaţilor (39%), precum şi reticenţa managementului companiei (32%).
Aproape jumătate dintre companiile care nu au implementat deloc activităţi de well-being susţin că le iau în calcul în viitor, considerându-le foarte importante, în timp ce 38% dintre intervievaţi spun că lipsa bugetului a fost principalul obstacol.
La sondajul EXEC-EDU, realizat în luna august, au răspuns manageri din industrii ca retail, IT, petrol şi gaze, educaţie, FMCG, banking, agribusiness, curierat, transporturi, consultanţă.
34% dintre intervievaţi lucrează în companii ce au între 100 şi 500 de angajaţi, 30% activează în companii ce au peste 500 de angajaţi, 12% în companii ce au între 50 şi 100 de angajaţi, iar 22% în firme cu echipe mai mici de 50 de persoane.