Calităţile pe care le caută angajatorii atunci când recrutează un student: capacitatea de a lucra în echipă, cunoştinţe tehnice, implicare şi spirit de lider.
Pandemia de coronavirus a schimbat procesul de recrutare, dar şi modalităţile de predare în instituţiile de învăţământ superior. Pentru a avea o viziune reală şi obiectivă asupra pieţei muncii, specialiştii Universităţii Politehnica Timişoara au stat de vorbă cu recrutorii în vederea obţinerii unor informaţii concrete în ceea ce priveşte abilităţile pe care viitorii angajaţi ar trebui să le aibă. Pe de altă parte, companiile care duc campanii intense de recrutare angajează mult mai mulţi oameni decât au spaţiu în birouri.
În ultimii doi ani universităţile din România au trecut brusc printr-un proces de schimbare a modului de predare. Au fost perioade în care procesul educaţional s-a desfăşurat exclusiv online, însă treptat studenţii s-au reîntors în amfiteatre şi laboratoare. Companiile, la rândul lor, au început să recruteze tinerii care au făcut o parte din cursuri online, iar multe dintre abilităţile pe care le căutau înainte de pandemie, le caută şi acum.
„Companiile din domeniile tehnice puneau şi în trecut accent pe capacitatea unui student de a lucra în echipă, însă acum parcă sunt mult mai atente la acest lucru. Şcoala online i-a făcut pe studenţi să înveţe pe cont propriu, să facă proiecte comune prin intermediul aplicaţiilor, aşa că au avut de suferit puţin în ceea ce priveşte relaţiile interumane. Companiile care recrutează studenţi îi integrează în echipe de angajaţi cu experienţă, tocmai pentru a le stimula capacitatea de a lucra în echipă. De asemenea, companiile îşi doresc de la studenţi să fie implicaţi activ în acţiuni de voluntariat, în activităţi educaţionale sau să participe la concursuri de tip hackathon”, a declarat Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
În toată această perioadă au fost două categorii de studenţi care au studiat online: studenţii din anii mai mari pentru care a fost un şoc destul de brusc, de la o viaţă activă în campus, la o închidere în casă, iar a doua categorie este formată din studenţii din anii mai mici, care au început direct studiile universitare cu predarea online.
„Studenţii din prima categorie nu au mai găsit motivaţie în conexiunile interpersonale, iar stilurile de învăţare şi de muncă s-au modificat. Înainte existau proiecte comune, exista şi partea de socializare, acum acestea au lipsit. Totuşi, tranziţia în digital a scos la suprafaţă şi avantaje. Cel mai important este că a crescut productivitatea, atât în rândul studenţilor, cât şi în rândul angajaţilor. Oamenii au devenit mult mai orientaţi spre muncă, au idei mai creative, iar unele pauze s-au transformat în timp productiv. De altfel, pentru a se integra uşor pe piaţa muncii, tinerii trebuie să aibă cunoştinţe tehnice solide, chiar dacă la noul loc de muncă beneficiază de training suplimentar”, a declarat Alexandru Luca, student reprezentant în Consiliul de Administraţie al Universităţii Politehnica Timişoara.
Pe de altă parte, specialiştii în resurse umane ai companiilor din domeniul IT sau din domeniile tehnice sunt foarte atenţi în continuare le adaptabilitatea pe care o are studentul, flexibilitatea, dar şi capacitatea de self-learning. Aceste trăsături erau căutate şi înainte de pandemie şi au rămas o constantă în procesul de recrutare.
Companiile au început să recruteze mai mulţi oameni decât capacitatea din birouri.
Majoritatea companiilor din domeniul IT au un număr mare de angajaţi care lucrează de acasă. De altfel, această tendinţă din pandemie se va păstra şi după ce situaţia sanitară nu va mai pune probleme. Actualii angajaţi îşi doresc să lucreze în continuare de acasă sau vor să vină la birou doar una sau două zile pe săptămână. Această situaţie a făcut ca managerii să caute să îşi extindă echipa, fără să mai fie limitaţi de spaţiul fizic de lucru pe care îl are compania.
„Putem vorbi despre o supraaglomerare a companiilor, într-o direcţie bună. În urmă cu doi ani, companiile de IT din vestul ţării aveau nevoie de un număr mai mare de angajaţi, însă erau limitate de numărul de birouri disponibile pe care le aveau. În plus, pentru a fi angajat, în majoritatea cazurilor trebuia să existe o filială a companiei în oraşul tău sau într-unul apropiat. Acum nu mai există această limitare pentru că majoritatea au implementat un sistem de muncă online sau hibrid, prin care în niciuna dintre zile nu sunt toţi angajaţii la birou. Astfel, au scăzut foarte mult costurile şi este un mod de lucru pe care atât angajaţii, cât şi o mare parte din angajatori îl preferă”, susţine Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.
În prezent majoritatea companiilor mari de IT din Timişoara au angajaţi şi din alte judeţe, pe care îi lasă să lucreze de acasă, fără să fie nevoiţi să vină la sediul companiei.AGERPRES
