În prezent, multe companii sunt preocupate să îi determine pe angajați să utilizeze instrumente de inteligență artificială (IA). Promisiunea — aceea că IA ar putea reduce volumul de muncă prin automatizarea activităților de rutină (de ex., redactarea documentelor simple, rezumarea informațiilor sau depistarea de erori în cod) și ar permite oamenilor să aloce mai mult timp sarcinilor cu valoare înaltă — este foarte atractivă.

Însă rezultatele dintr-un studiu de opt luni arată că, de fapt, utilizarea IA nu reduce munca — ci o intensifică. Cercetarea s-a desfășurat într-o companie de tehnologie din SUA cu aproximativ 200 de angajați, care au folosit instrumente generative de IA fără a exista o constrângere managerială care să impună această utilizare.

Principalele constatări — dintr-un punct de vedere HR

1. Extinderea sarcinilor (Task Expansion)

Pe măsură ce IA poate „umple goluri” de cunoștințe, angajații au început să abordeze responsabilități care anterior ar fi aparținut altora. Exemple observate:
• Product manageri sau designeri care scriu cod;
• Cercetători implicați în sarcini inginerești;
• Personal din diverse departamente care preia sarcini ce altădată ar fi fost delegate sau amânate.

2. Ștergerea granițelor între muncă și viața personală

IA face începerea unei sarcini mult mai ușoară — de multe ori doar printr-o solicitare conversațională („prompt”). Acesta determină angajații să lucreze în momente care anterior erau considerate pauze:
• În timpul prânzului;
• În timpul unor întâlniri;
• În timp ce așteaptă să se deschidă un fișier;
• Uneori chiar după orele de program.

Rezultatul? Pauzele de „deconectare” dispar treptat, iar timpul de lucru se prelungește aproape neobservat.

3. Ritm de lucru fragmentat și multitasking accentuat

Oamenii raportează că, odată cu IA:
✔️ își gestionează mai multe sarcini în paralel (de exemplu, scriu manual în timp ce IA generează o versiune alternativă);
✔️ reiau sarcini vechi pentru că „IA le poate gestiona în fundal”.

Această abordare creează ceea ce cercetătorii descriu ca un nou ritm de lucru: atenție fragmentată, schimbări frecvente de context și o senzație constantă de „a jongla” cu sarcini multiple. Chiar dacă muncitorii simt că sunt productivi, acest mod de lucru crește sarcina cognitivă.

Impactul asupra wellbeing-ului și performanței

🔹 În perioada inițială de adoptare, utilizarea IA poate părea că sporește productivitatea — dar, pe termen mediu și lung, creșterea volumului de muncă poate conduce la:

• Fatigabilitate cognitivă;
• Burnout;
• Decizii afectate de epuizare;
• Calitate scăzută a rezultatelor;
• Riscul de turnover crescut.

Ce înseamnă pentru HR și liderii organizaționali

📌 AI nu este o soluție magică pentru reducerea volumului de muncă. Angajații, motivați de senzatia de „a putea face mai mult”, pot voluntar să își extindă rolurile și sarcinile — ceea ce creează presiuni invizibile.

📌 Necesitatea de a pune structuri și limite clare de utilizare a IA, inclusiv:

• Politici privind disponibilitatea în afara orelor de lucru;
• Clarificarea responsabilităților (pentru a evita suprasolicitarea);
• Sprinturi focusate, dar cu pauze deliberate;
• Măsurarea reală a productivității (nu doar throughput-ul generat de instrumente).

📌 Rolul HR-ului: nu doar să promoveze adoptarea IA, ci și să monitorizeze efectele asupra culturii, echilibrului și sănătății angajaților.

Concluzie

Adoptarea generativă a instrumentelor IA poate părea un avantaj competitiv la început — dar dacă nu este însoțită de practici deliberate de management al muncii, riscă să transforme reducerea percepută a efortului într-o intensificare substanțială a volumului și a complexității muncii.

Sursa info: https://hbr.org/2026/02/ai-doesnt-reduce-work-it-intensifies-it