La cea de-a 60-a dezbatere profesională digitală, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, Ioana-Cristina Szabo, Communications Manager – Hacking Work & PozitiVești, a afirmat că România are nevoie de un cadru legislativ clar, care să trateze burnout-ul ca pe o problemă sistemică, cu impact direct asupra economiei și relațiilor de muncă.
„Într-adevăr, noi promovăm legea epuizării profesionale, pentru că pornim, în primul rând, de la premisa că burnout‑ul nu este o dramă individuală, așa cum a fost foarte mult timp privit. Este, în primul rând, un eșec în sistem, care, pe de o parte, ne lasă fără oameni, pe de altă parte, ne costă clar business la nivel global”, a subliniat reprezentanta Hacking Work, în cadrul dezbaterii profesionale CLCC, cu titlul „Noi reguli pe piața muncii. Angajarea lucrătorilor străini, salarii transparente în companie și la recrutare, evitarea stresului profesional; reguli noi, situații noi”.
Costuri reale pentru economie și companii
Potrivit Ioanei Szabo, impactul nu este doar unul emoțional sau psihologic, ci profund economic: „Se vorbește despre pierderi de productivitate de ordinul a trilionului de dolari anual, despre miliarde de zile de muncă pierdute din cauza problemelor de sănătate mentală legate de activitatea noastră profesională.”
Amploarea fenomenului este confirmată și de cifrele înregistrate la nivel național: „În România, ca să vorbim și pe cifre actuale și de interes local, 67% dintre angajați spun că se află în risc de epuizare. Asta ne plasează pe locul 2 în Europa, după Polonia.”
„Întreg fenomenul acesta, că ne place să recunoaștem sau nu, lovește clar în calitatea muncii noastre, în capacitatea de concentrare, în sănătatea noastră generală și, inevitabil, are un efect și de domino spre partea de economie, prin absenteism, prin fluctuații, prin erorile care se întâmplă, prin conflicte dintre echipele pe care nu mai reușim să le ținem împreună”, a completat Ioana Szabo.
De la campanie publică la proiect legislativ
Inițiativa „Vrem legea burnout” a pornit fără sprijin juridic formal, dar cu susținere publică masivă: „În câteva săptămâni, peste 14.000 de oameni au semnat oficial petiția, ne-au trimis mărturiile lor, ne-au povestit despre lucrurile cu care se confruntă și noi am construit de acolo o coaliție și o presiune publică constantă. Am adus la aceeași masă oameni care rareori se așează la aceeași masă pentru consultări.”
„Ce aș vrea să fie foarte clar de la bun început este că nu cerem concedii în plus ca să scăpăm de muncă, cerem un cadru minim de care este nevoie în România, verificabil, axat mai degrabă pe definire și prevenție.”
Miza este una de responsabilitate și protecție reală: „Credem că munca nu trebuie să ne îmbolnăvească și că n-ar trebui să plătim în vieți omenești, vrem să dezvoltăm o lege a epuizării profesionale care să funcționeze. Ne-am inspirat și din bune practici europene, am stat de vorbă cu oameni care lucrează în Parlamentul European activ la treaba asta, însă trebuie să devenim foarte conștienți de faptul că, indiferent ce se întâmplă la Bruxelles, aplicarea unei legi va depinde în cea mai mare parte de responsabilitatea și de capacitățile noastre naționale.”
Unde se află proiectul acum
Proiectul este în continuare pe traseul legislativ și, deși a primit două avize negative, acestea sunt doar consultative, a subliniat Ioana Szabo, menționând: „Avizele ne transmit un semnal de alarmă pe care nu trebuie să-l ignorăm: faptul că textul trebuie să fie scris mai clar, mai coerent, mai aplicabil și, în primul rând, să fie armonizat cu Codul muncii și cu ce înseamnă la momentul acesta legea SSM.”
Un punct central este alinierea la standardele internaționale: „Trebuie făcute anumite clarificări și alinierea cu definiția din ICD‑11, care listează burnout‑ul ca sindrom ocupațional, nu ca boală în sine; oricum, nu a fost nici în proiectul de lege trecut ca boală, ci ca un fenomen ocupațional, un fenomen legat de muncă.”
Conform Ioanei Szabo, sunt clarificați factorii organizaționali care pot genera epuizare, incluzând volumul, norma, distribuirea sarcinilor și cerințele asociate rolului, iar obligațiile minime de prevenție trebuie întărite, cu responsabilități clar stabilite pentru trasarea și verificarea lor.
Cine verifică și cine răspunde
„Trebuie să fie mai clar trasat cine le va verifica, cine le va măsura și cine le va pune în aplicare, toate aceste reguli. În principiu, ar intra în atribuțiile I.T.M.-ului, dar și aici este o întreagă dezbatere dacă I.T.M.-ul funcționează la momentul acesta așa cum ar trebui să funcționeze.”
În același timp, responsabilitatea nu poate fi unilaterală: „Este clar că burnout‑ul nu poate să pice 100% în responsabilitatea unui angajator, pentru că este foarte greu să arăți cu degetul și să fii 100% sigur că tu ai intrat în burnout din pricina unui angajator.”
„Oamenii pică în epuizare profesională, în primul rând din lipsa unui sens, poate că nu le mai place ce fac, poate nu mai găsesc sens în ceea ce fac, poate că într‑adevăr sunt tratați incorect, însă sunt și foarte mulți alți factori care țin de limite personale și de cum arată viața noastră personală dincolo de ce ne face angajatorul ca să intrăm în burnout”, a precizat Ioana Szabo.
Realitatea actuală: concediul medical
În prezent, burnout-ul nu este un diagnostic distinct: „Un angajat care intră în burnout și are nevoie de o pauză nu poate să ceară concediu de burnout, pentru că nu este tratat ca un diagnostic medical distinct; în schimb, intră pe ruta clasică a unui concediu medical, incapacitate temporară de muncă, și ar trebui să fie evaluat de medic.”
„În cazul acesta specific este vorba despre un psihiatru, la care ajunge direct sau prin medicul de familie, este consultat, iar medicul, în baza simptomatologiei poate elibera certificatul de concediu medical.”
Proiectul urmărește simplificarea procesului, dar cu garanții clare: „Ce se dorește prin acest proiect de lege este ca drumul să fie mai ușor, însă tot un cadru medical ar trebui să parafeze acest lucru.”
„Acest proiect de lege este trecut ca « zile de refacere profesională» acordate la cerere, fără justificări medicale, dar există o opțiune să fie primite aceste zile fără justificări medicale; de aceea este atât de necesar să întărim textul, să existe claritate, aplicabilitate, mecanisme și control, ca să nu ajungem nici în zona aia de portițe și nici de reglementări doar pe hârtie.”
Dialog și responsabilitate comună
Dincolo de aspectul legislativ, Ioana Szabo atrage atenția asupra responsabilității individuale și a dialogului real între angajați și angajatori:
„Este o responsabilitate personală să tragem semnalul de alarmă, apoi este tot responsabilitatea noastră să «tragem de mânecă» și angajatorul, dar dacă am avea niște procese mai clare de evaluare a riscurilor și am sta mai sincer de vorbă unii cu alții, cred că și angajatorul tău ar putea să observe la tine anumite semne care poate inclusiv ție îți scapă.”
În finalul intervenției sale, Ioana‑Cristina Szabo a afirmat că, indiferent de forma finală a legii, obiectivul rămâne unul clar: „Indiferent ce se va întâmpla cu această formă a proiectului de lege, noi nu renunțăm la obiectivul nostru principal, să îmbunătățim relațiile dintre angajați și angajatori în România, pentru ca atât oamenii, cât și companiile să poată lucra mai bine, mai sănătos și mai profitabil împreună.”
Înregistrarea întâlnirii „Noi reguli pe piața muncii. Angajarea lucrătorilor străini, salarii transparente în companie și la recrutare, evitarea stresului profesional; reguli noi, situații noi”, AICI.
___________
O dezbatere marca CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării
Managementul dezbaterii: Oameni și Companii
Parteneri ai ediției: CONAF, eJobs România, Hacking Work și GlobalHRManager.ro
___________
CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este un for ce reunește aproximativ 2.000 de companii, care consideră că libertatea economică, cea a comerțului și a comunicării sunt fundamentale, într-o societate democratică. Acesta susține și apără interesele membrilor săi în relație cu terți, sprijină schimburile de informații și experiență, întărirea relațiilor cu organizații profesionale naționale și internaționale și promovarea concurenței loiale. Abonează-te gratuit pe CLCC.ro pentru a primi invitații la toate evenimentele CLCC, informații utile și rezumate relevante ale materialelor publicate pe platforma digitală www.clcc.ro.
Oameni și Companii construiește și administrează comunități profesionale organizate pe roluri și industrii. Comunitățile noastre se dezvoltă prin programe de comunicare: evenimente, webinare și conținut digital care generează dialog și relații durabile. Cu peste 1.500 de evenimente și webinare și 150.000 de participări din 50 de domenii, Oameni și Companii administrează cel mai avansat ecosistem de comunități profesionale din România.
