Trăim într-un secol al vitezei și asta se reflectă și în viețile noastre. Alergăm zi de zi după resurse, ne asumăm din ce în ce mai multe obligații profesionale și, de cele mai multe ori, uităm să mai tragem câte o gură de aer pentru a ne relaxa. Mediul în care trăim este competițional și costisitor. Companiile, managementul și angajații se află sub presiune constantă în atingerea de scopuri și obiective. Mereu sunt așteptate soluții rapide, inteligente și ieftine. Stresul este binecunoscutul preț al succesului într-un mediu de lucru sub presiune.
Intrăm în acest joc al stresului, dar există momente în care corpul ne transmite un mesaj pe care și noi îl spuneam când eram copii și oboseam la joacă: pauză. Iar dacă nu înțelegem mesajul, corpul pur și simplu intră într-o stare de “grevă”. Ne simțim obosiți constant, fără motivație, nu ne mai atingem obiectivele și ne izolăm.
În 1972, psihologul american Herbert Freundenberger propune pentru prima dată termenul de “burnout”, pentru a descrie transformările care se pot produce în cazul acțiunii unui stres prelungit la locul de muncă.
Psihoterapeutul Irina Ciureanu, specialist în cadrul clinicii Bellanima, explică în ce constă acest termen: ”Timp de zeci de ani, sindromul burnout nu și-a găsit locul în clasificările oficiale; cu toate acestea, în 2019, WHO (World Health Organisation) propune includerea sindromului burnout în ICD 11 și îl conceptualizează ca pe un fenomen ocupațional, ca rezultat al stresului ”cronic” de la locul de muncă și care nu a fost gestionat cu succes. Astfel, se face un pas important pentru a plasa fenomenul în zona organizațională și nu neapărat în alte zone ale vieții personale, ceea ce aduce mai multă responsabilizare companiilor în protejarea angajaților și în crearea unor politici de “siguranță psihologică” pentru angajați.”
Un sfert dintre angajații români, la un pas de burnout
Un studiu realizat de către Human Performance Development International (HPDI) la începutul anului trecut arăta faptul că doar 22% dintre marile companii din România alocă bugete pentru finanțarea unor programe de gestionare a sindromului burnout. Același studiu mai arăta că, în acea perioadă, 8% dintre angajații români sufereau de sindromul burnout, iar un sfert era în pragul acestei suferințe.
Practic, în timp ce în Occident se discută tot mai intens despre acest sindrom, în mediul de afaceri românesc pare un subiect evitat. Un alt studiu, realizat în 2017 de către HR Lab, arată faptul că 65% dintre angajații români lucrau peste program pentru a-și îndeplini obiectivele trasate de companii. Asta în condițiile în care doar o treime dintre angajatori ofereau beneficii pentru munca peste program.
Tema ar trebui să fie una de interes și pentru angajatori, în condițiile în care studiile arată că eficiența unui angajat aflat în burnout scade cu aproximativ 80%. Psihoterapeutul Irina Ciureanu, de la Centrul Medical Bellanima, spune ce metode ar putea implementa un angajator pentru a-și ajuta angajații să evite acest sindrom:
“Angajatorii au un rol foarte important în prevenția sindromului burnout printr-o normare corectă a muncii (cândva obligatorie), prin psihoeducație și, mai ales, prin grijă absolut umană și normală față de proprii angajați, așa cum evidențiază specialiștii în sănătate mintală.
Programe precum „sfaturi cum să evităm să ajungem la epuizare și burnout” sau „cum să depistăm la timp primele semne de burnout la angajații noștri” ar trebui să se regăsească în platformele de training ale tuturor companiilor.
Ideal ar fi ca organizațiile să aibă planuri de prevenție a sindromului burnout, ca de altfel și politici organizaționale coerente, aplicabile, menite să asigure sănătatea psihologică a angajaților.
Acestea ar trebui să poată lua în considerare elementele importante puse deja la dispoziție de literatura de specialitate: suportul social, suportul supervizorului și al colegilor, dezvoltarea unui mediu de lucru eficient și plăcut, utilizarea recompenselor, gestionarea volumului de muncă, psihoeducație în legătură cu acest fenomen și acces la suport de specialitate (psiholog, psihoterapeut, psihiatru), mai ales în cazul angajaților aflați în dificultate.”
Semnele care nu trebuie ignorate de către angajatori
În cazul în care prevenția nu funcționează, este importantă identificarea angajaților aflați în această situație. Printre cele mai vizibile semne se numără: încrederea scăzută în propriile forțe, lipsa reușitelor profesionale, detașarea față de colegi, întârzieri și absențe repetate și o continuă stare de epuizare fizică și emoțională. Trebuie spus că o cauză importantă în declanșarea sindromului burnout poate fi și stresul provocat de colaborarea cu colegii de birou. Psihoterapeutul Irina Ciureanu , specialist în cadrul clinicii Bellanima, ne spune cum se ajunge în burnout din cauza mediului de lucru: ”Un sondaj Gallup din 2018 realizat pe 7500 de persoane identifică 5 motive pentru burnout, și anume:
- Tratamentul lipsit de corectitudine la locul de muncă;
- Volumul de muncă foarte ridicat;
- Lipsa clarității rolului;
- Lipsa comunicării și a suportului primit din partea superiorilor;
- Presiunea (deadline-uri strânse).
Acesta poate fi un punct de pornire important în cazul organizațiilor pentru a-și construi politicile organizaționale de prevenție a burnout-ului, controlând inclusiv elementele de mai sus. Fenomenul burnout poate fi detectat, iar prima condiție este ca persoanele din conducere să propună acest lucru, adică să fie interesați de a detecta, a urmări cum se simt oamenii și mai ales de a face ceva cu rezultatele obținute. De exemplu, se pot lansa chestionare în care să se monitorizeze percepția angajaților în ceea ce privește volumul de muncă, de suportul primit, de corectitudinea în organizație – ca prim pas, iar apoi să se asigure că au primit recompensele potrivite și să existe mijloacele de intervenție și dorința de a corecta. De multe ori organizațiile cunosc problemele, însă nu au multe inițiative pentru a gestiona sau a le rezolva, ceea ce duce mai apoi la o lipsă de încredere din partea angajaților.”
În cazul în care angajatorul observă că are angajați care prezintă simptomele sindromului burnout, acesta poate interveni prin câteva metode. Nu există o soluție universală, dar cert este că trebuie intervenit rapid pentru că, prin lipsa eficienței, un astfel de angajat poate produce inclusiv creșteri de costuri pentru companie. Probabil cele mai la îndemână soluții pentru manageri sunt cele prin care se oferă mai mulți bani angajatului sau i se reduc din responsabilități. Totuși, aceasta nu pare a fi și cea mai eficientă metodă. Specialiștii spun că, în acest caz, managerii ar trebui să acționeze cu tact, finețe și înțelegere. Pentru că una dintre manifestările sindromului burnout se referă la scăderea încrederii în sine, aici apare mai ales nevoia de empatie, ci nu de bani.
Psihoterapeutul Irina Ciureanu, specialist al clinicii Bellanima, ne spune care sunt cele mai bune soluții pe care le poate implementa un manager în cazul angajaților aflați în sindrom burnout: ”În primul rând, rolul managerilor și al organizației este să asigure prevenția, adică să se asigure că acest lucru nu se întâmplă. Dacă totuși acest lucru s-a întâmplat, managerul trebuie să se întrebe de ce și ce anume nu a monitorizat corect – care sunt motivele organizaționale care au dus la acest fapt și să le corecteze, fie că este vorba de o lipsă de contact cu oamenii săi, fie poate o atmosferă tensionată, un volum de muncă foarte mare sau o percepție greșită asupra anumitor aspecte din organizație, etc. În cazul angajatului, primele acțiuni sunt reprezentate de corectarea cauzei apoi să recomande discuția cu un specialist, în cadrul programelor pe care organizația le desfășoară în lupta cu burnout-ul, chiar dacă pare că efectele nu sunt cauzate de mediul organizațional, ci sunt personale.”
Ce trebuie să schimbăm în viețile noastre
Lupta pentru ieșirea din această criză nu este numai a angajatorului, ci și a celor aflați în această situație. La finalul zilei, este vorba despre calitatea vieții noastre și a celor apropiați. Burnout înseamnă o permanentă stare de epuizare, lipsă de motivație, frustrare, probleme de concentrare, lipsa de grijă față de propria persoană. Este un cocktail care provoacă ineficiență pentru angajator iar pentru persoana în cauză generează probleme majore. De aceea, astfel de acțiuni de rezolvare a problemelor și reglarea situației trebuie demarate și de către angajat.
Psihoterapeutul Irina Ciureanu ne explică ce ar trebui să schimbăm în propriile vieți pentru a trece peste această criză, dar și când trebuie să apelăm la un specialist:
“Cel mai important cred că este să observi ceea ce se întâmplă cu tine, să fii conștient de ceea ce simți, de semnalele pe care ți le transmite corpul tău. Doar astfel poți începe să acționezi, încă de la primele simptome.
Suportul social, prietenii de la locul de muncă și rețeaua de contacte sociale sunt de asemenea foarte importante. Dincolo de socializare, a avea colegi care îți plac și la care poți apela este un factor de suport, menționat mereu în studiile de specialitate.
Pauzele, momentele de relaxare și momente în care nu facem nimic, vacanțele, ascultarea propriului corp și înțelegerea a ceea ce putem face și a ceea ce nu ne face bine, evitând comparațiile cu alții și punerea unor limite sănătoase în relația cu muncă sunt iarăși câteva sfaturi care pot funcționa.
Când lucrurile nu se redresează, recomand apelarea la suport de specialitate, psihologic și/sau psihiatric.”
În concluzie, sindromul burnout este provocat în cele mai multe cazuri de stresul de la locul de muncă, de lipsa programelor de prevenție în rândul companiilor, dar este și o criză care trebuie rezolvată în tandem: angajat – angajator. Sindromul este o criză care provoacă daune în ambele tabere: angajatorului îi cresc costurile de producție și i se pot bloca anumite fluxuri (mai ales în cazul unui salariat cu o funcție cheie), iar angajatului îi provoacă dereglări majore în ceea ce privește calitatea propriei vieți.
