Un program pilot derulat de BAT România, prin platforma Stop Contrabanda, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), oferă un exemplu concret despre cum inițiativele de formare profesională pot răspunde simultan unor nevoi sociale și cerințelor reale ale pieței muncii.

Implementat în județele Suceava și Dolj – două dintre zonele puternic afectate de contrabanda cu produse din tutun – programul a avut ca obiectiv principal crearea de alternative profesionale pentru comunități vulnerabile. Rezultatul: 108 persoane calificate în meserii cu cerere reală pe piață.

Formarea profesională ca instrument de integrare pe piața muncii

Programul, demarat la începutul anului 2025 în Suceava și extins ulterior în Dolj, a fost construit în jurul unor cursuri de calificare adaptate nevoilor actuale ale angajatorilor.

Prima serie pilot a inclus:

  • 52 de participanți din Suceava, calificați ca instalatori de panouri fotovoltaice și motostivuitoriști
  • 56 de participanți din Dolj, calificați ca infirmieri și operatori introducere, validare și prelucrare date

Alegerea acestor specializări reflectă o orientare clară către ocupații cu cerere ridicată, ceea ce crește șansele de angajare imediată și sustenabilă pentru absolvenți.

Competențe relevante și certificare europeană

Un element esențial pentru specialiștii HR este alinierea competențelor la standardele pieței. În acest caz, toți cei 108 absolvenți au obținut certificate acreditate de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, recunoscute la nivelul Uniunii Europene.

Acest lucru nu doar validează competențele dobândite, ci și extinde mobilitatea profesională a beneficiarilor, crescându-le șansele de integrare în diverse contexte economice.

Parteneriatul public-privat: un model replicabil

Potrivit reprezentanților ANOFM, programul demonstrează că formarea profesională realizată în parteneriat cu mediul privat poate genera rezultate concrete atât pentru comunități, cât și pentru piața muncii.

„Acest program pilot arată cum formarea profesională, construită în parteneriat cu mediul privat, poate genera rezultate concrete pentru comunități și pentru piața muncii. Prin cursurile organizate în județele Suceava și Dolj, participanții au dobândit competențe relevante, aliniate cerințelor actuale ale angajatorilor, care le oferă șanse reale de integrare profesională. ANOFM susține și va continua să dezvolte astfel de inițiative care transformă calificarea profesională într-o oportunitate durabilă pentru oameni și comunități”, a declarat Adrian ZVÎNCĂ, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Participanții au dobândit competențe „aliniate cerințelor actuale ale angajatorilor”, ceea ce reprezintă un punct critic în orice strategie de workforce development.

La rândul său, BAT subliniază rolul activ al mediului privat în susținerea unor astfel de inițiative, considerând că investiția în oameni creează alternative profesionale reale în zonele vulnerabile.

”Parteneriatul cu ANOFM ne confirmă convingerea profundă că putem și trebuie să fim parte din soluție. De peste 28 de ani în România, am susținut constant autoritățile în lupta împotriva economiei subterane și credem cu tărie că aceste programe de formare pot crea alternative profesionale reale în zonele vulnerabile. Când investim în oameni, investim în alternative mai bune pentru viitor și, implicit, pentru viitorul comunităților lor, de aceea, programul nostru continuă și suntem recunoscători partenerilor instituționali pentru deschidere și colaborare”, menționează Ileana Dumitru, Director Afaceri Externe, Aria Europa de Sud-Est, BAT

Contextul: deficit de oportunități și presiuni socio-economice

Programul a fost implementat în județe puternic afectate de contrabandă, unde lipsa oportunităților economice contribuie la vulnerabilitatea comunităților. În 2025, doar în Suceava și Dolj au fost confiscate aproximativ 70,5 milioane de țigarete de contrabandă, cu o valoare de peste 63 milioane de lei.

La nivel național, contrabanda generează pierderi anuale de peste 2,5 miliarde de lei pentru bugetul de stat și este asociată cu alte forme de criminalitate organizată.

În acest context, intervențiile de tip upskilling și reskilling devin nu doar inițiative de HR, ci instrumente strategice de stabilizare socio-economică.

Ce pot învăța profesioniștii HR

Acest program evidențiază câteva direcții relevante pentru specialiștii în resurse umane:

  • corelarea directă a programelor de formare cu cererea reală din piață
  • importanța certificării recunoscute pentru mobilitatea forței de muncă
  • eficiența parteneriatelor între sectorul public și cel privat
  • rolul formării profesionale în reducerea vulnerabilităților sociale

În esență, inițiativa arată că investiția în competențe nu este doar o soluție individuală pentru angajabilitate, ci și un mecanism de transformare a comunităților.