Oferta de locuri de muncă în rolurile cele mai expuse la Inteligența Artificială (AI) a crescut mai lent în ultimii ani decât în cele mai puțin expuse, iar dintre cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08, un număr de 201 au expunere ridicată la noua tehnologie, relevă raportul global PwC AI Jobs Barometer.
‘În același timp, impactul IA nu este uniform: în unele arii, tehnologia face posturile mai accesibile unui număr mai mare de candidați, iar în altele ridică nivelul cerințelor și face intrarea mai dificilă. Tot raportul arată că, în ocupațiile cele mai expuse la IA, angajatorii cer tot mai multe abilități noi, iar competențele de lucru cu IA sunt din ce în ce mai căutate și mai bine plătite. Din cele 382 de ocupații incluse în nomenclatorul internațional ISCO-08 și analizate în raportul PwC, 201 au expunere ridicată la IA, iar 181 au expunere scăzută. Scorul de expunere a fost calculat în funcție de câte dintre sarcinile specifice fiecărei ocupații pot fi realizate parțial sau complet de IA. În mod firesc, expunerea este mai ridicată în profesiile bazate în principal pe activități de birou (efort cognitiv, muncă analitică) și mai redusă în cele care presupun muncă fizică sau abilități profund umane, emoționale, mai greu de automatizat’, consideră Oana Munteanu, director Workforce Services Leader, la PwC România.
Potrivit acesteia, ocupațiile cel mai expuse la AI sunt din domeniul financiar (analist financiar, consultant financiar, manager financiar, contabil, broker, ofițer de credite sau ofițer de taxe), dar și din servicii profesionale, precum avocatură, HR, comunicare etc. Expunerea este ridicată și în inginerie, IT&C, știință și educație: de la arhitecți, ingineri și dezvoltatori software până la fizicieni, matematicieni, sociologi sau profesori.
‘Impactul IA asupra acestor ocupații diferă de la caz la caz, ceea ce duce la apariția a două categorii distincte de profesii. În unele cazuri, IA preia activitățile repetitive, administrative sau consumatoare de timp, iar angajatului îi rămân sarcinile care presupun expertiză mai mare, decizie, evaluare sau relaționare. De exemplu, în cazul unui recrutor, IA poate face selecția inițială a CV-urilor care îndeplinesc anumite criterii, iar angajatul se ocupă de interviuri și de negocierea ofertelor salariale. Acestea sunt ocupațiile profesionalizate de IA: joburi în care tehnologia elimină rutina și ridică nivelul cerințelor. Profesiile în care IA ridică pragul de intrare sunt cele în care cunoștințele și abilitățile specific umane rămân mai importante decât partea tehnică pe care o poate prelua tehnologia. Aici intră, de exemplu, ofițerii de relații cu publicul, agenții de recrutare, inginerii, dealerii și brokerii, managerii de vânzări și marketing, managerii de PR sau farmaciștii’, explică Munteanu.
În opinia specialistei, în alte cazuri, Inteligența Artificială poate realiza o parte dintre activitățile mai complexe din fișa postului, iar angajaților le rămân sarcini care cer competențe de bază, cum ar fi cazul gestionarilor de stocuri.
De asemenea, există categoria ocupațiilor democratizate de AI în care se regăsesc: tehnicienii web, dezvoltatorii software, contabilii, ofițerii de credit, managerii financiari, managerii de magazin, analiștii financiari, avocații și jurnaliștii.
Cercetarea de specialitate arată că puțin peste o treime dintre ocupațiile expuse la AI sunt profesionalizate, iar aproape două treimi sunt democratizate.
Raportul citat evidențiază faptul că ofertele pentru locuri de muncă profesionalizate de AI cresc de două ori mai repede decât cele pentru joburile democratizate. În plus, ocupațiile profesionalizate tind să aibă și o evoluție salarială mai bună. Astfel, salariile anunțate pentru aceste joburi au crescut cu 37%, comparativ cu 2021, față de un avans salarial mediu de 26% pentru ocupațiile democratizate.
Mai mult, șapte dintre primele zece ocupații cu cea mai rapidă creștere salarială la nivel global, în perioada 2019-2025, sunt cele profesionalizate de AI: manageri de cercetare și dezvoltare (+81% creștere salarială), medici veterinari (+77%), chimiști (+63%), farmaciști (+59%), operatori centrale electrice (+56%), fizicieni (+56%) și psihologi (+53%).
În paralel, AI accelerează schimbarea profilului de competențe în rolurile de început de carieră, precum cele de debutanți.
‘De asemenea, joburile cele mai expuse la IA solicită într-o mai mare măsură abilități precum empatie, discernământ și creativitate. Aceste evoluții arată că IA nu înlocuiește pur și simplu munca umană, ci o redistribuie. În unele profesii, tehnologia lărgește accesul și crește numărul oportunităților. În altele, comprimă partea de execuție și mărește ponderea activităților care cer competențe superioare, ceea ce duce la salarii mai ridicate, dar și la cerințe profesionale mai exigente’, se menționează în raport.
Totodată, pe plan mondial, locurile de muncă de tip ‘specialist IA’ au crescut cu 69%, între 2024 și 2025, în timp ce numărul total de joburi oferite a crescut cu 8,6%. Cerințele pentru astfel de competențe diferă însă mult între domenii: aproximativ 20,4% dintre anunțurile de angajare din IT și computer science cer competențe legate de IA, față de 12,1% în marketing și PR și 8,8% în știință și cercetare.
La polul opus, în sectoare precum transportul, sănătatea sau ospitalitatea, ponderea rămâne încă redusă, reflectând impactul deocamdată mai redus al IA în aceste domenii.
În 2025, diferența salarială pentru posturile cu AI față de cele fără AI ajunge la 88% în vânzări, 87% în relații cu clienții, 75% în zona juridică și de conformitate și 50% în finanțe. În zone IT, diferența este mai redusă, de 28%. AGERPRES
