Evaluarea riscurilor profesionale reprezintă baza unui management eficient al securității și sănătății în muncă și este un instrument esențial pentru prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, afirmă reprezentanții Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) cu ocazia Zilei Internaționale a Securității și Sănătății în Muncă.
Ziua este marcată anual pe 28 aprilie, la inițiativa Organizației Internaționale a Muncii (OIM), și are ca scop promovarea măsurilor de prevenire a accidentelor și bolilor profesionale la nivel global.
‘Asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate, beneficiind totodată de condiții care susțin bunăstarea fizică, mentală și socială. În acest context, marcarea acestei zile evidențiază importanța consolidării unei culturi a prevenirii și a respectării normelor de securitate și sănătate în muncă, ca element esențial pentru protejarea lucrătorilor și pentru dezvoltarea durabilă a organizațiilor’, afirmă sursa citată.
Conform datelor furnizate de Organizația Internațională a Muncii, aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.
Dintre aceste decese, peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, în timp ce aproximativ 330.000 sunt cauzate de accidente de muncă. În plus, estimările indică producerea anuală a circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale la nivel mondial, ceea ce reflectă dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen.
La nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2023, au fost raportate aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale. Aceste date subliniază necesitatea consolidării continue a politicilor și măsurilor de prevenire, precum și a mecanismelor de monitorizare și control.
În România, deși rata accidentelor de muncă raportate se situează sub media Uniunii Europene, anumite sectoare economice – în special construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare – continuă să prezinte un nivel ridicat de risc ocupațional. Aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni, ceea ce indică persistența unor vulnerabilități structurale în domeniul securității și sănătății în muncă. Totodată, în anul 2024 au fost înregistrate 5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale, aspect care menține România în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale.
‘Campaniile de informare și conștientizare organizate cu această ocazie au rolul de a educa și responsabiliza atât angajatorii, cât și lucrătorii în ceea ce privește prevenirea riscurilor profesionale. Totodată, acestea contribuie la dezvoltarea unor măsuri de prevenție și la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă. În contextul transformărilor tehnologice accelerate, inclusiv al dezvoltării inteligenței artificiale și automatizării, mediul de muncă este în continuă schimbare. Aceste evoluții aduc atât oportunități, cât și noi provocări în domeniul securității și sănătății în muncă, impunând adaptarea permanentă a măsurilor de protecție’, afirmă INSP. AGERPRES