Cum a evoluat OPEN MINDS în ultimii ani și ce tip de inițiative coordonați pentru a sprijini comunitățile și educația în România?

Asociația OPEN MINDS a luat naștere în 2023, la inițiativa Agenției Exploratist, ca o necesitate, ca o urmare firească pentru că deja aveam experiență în construirea culturilor organizaționale centrate pe oameni. De la bun început, ne-am dorit să creăm un spațiu în care valorile diversității și incluziunii să nu fie doar teoretizate, ci trăite, validate și extinse în comunități. În acești doi ani, am reușit să dezvoltăm un ecosistem complet, care oferă soluții concrete pentru organizațiile care își doresc să transforme angajamentele D&I în acțiuni măsurabile, de tip plug & play. Pe scurt, companiile pot intra în procesul de transformare rapid, fără a fi necesară o etapă de testări sau experimente. Noi punem la dispoziție cadrul, instrumentele și mentoratul necesar. Astăzi, OPEN MINDS nu mai este doar o inițiativă, este o rețea vie și dinamică de ALIAȚI, formată din companii, ONG-uri, instituții publice, lideri de opinie și oameni curajoși care își doresc o Românie mai incluzivă.

Ce aduce diferit Conferința OPEN MINDS  față de alte evenimente sociale? Cum reușiți să aduceți subiecte grele într-un format dinamic, accesibil și relevant?

Conferința OPEN MINDS nu e un simplu eveniment, este un spațiu de învățare colectivă. Am gândit-o ca pe un festival civic, unde subiecte precum bullying, discriminare, anxietate, incluziune și traumă socială pot fi discutate cu sinceritate și empatie. Formatul e nonconformist: paneluri dinamice, intervenții artistice, performance-uri și ateliere participative, experiențe senzoriale, imersive, toate într-o atmosferă caldă, sigură și colaborativă.

Ne dorim ca participanții să plece nu doar cu insight-uri, ci și cu motivație. Anul acesta, avem peste 50 de speakeri și ne așteptăm la o comunitate de peste 800 de participanți. Evenimentul funcționează și ca o platformă de matchmaking, companiile care caută soluții reale în zona de D&I își pot găsi parteneri, experți sau inițiative în care să se implice.

Cum ați ales cauza celei de-a treia ediții a Conferinței OPEN MINDS și ce a contat cel mai mult în selecția speakerilor?

Fiecare ediție a Conferinței OPEN MINDS pornește de la o întrebare care ne preocupă ca organizație: Cum putem ajuta comunitățile în care funcționăm să crească? În 2025, ne-a fost imposibil să ignorăm amploarea și gravitatea fenomenului de bullying școlar. Lipsa educației emoționale, absența empatiei din relațiile cotidiene, polarizarea din comunități și frica de a vorbi deschis despre suferință sunt doar câțiva dintre factorii care duc la acest dezechilibru în mediul școlar, cărora li se adaugă lipsa unor instrumente practice anti-bullying pentru părinți și educatori Așa că am adus programul NO CAP în centrul evenimentului.

Selecția speakerilor a fost un proces riguros, dar și intuitiv. Am căutat voci autentice, nu doar profesioniști cu titluri impresionante, ci oameni care trăiesc și înțeleg profund temele despre care vorbesc. Ne dorim ca publicul să plece inspirat, dar mai ales provocat să acționeze.

România ocupă un alarmant loc 3 în Uniunea Europeană la bullying școlar. Cum ați perceput această realitate și cum a influențat lansarea programului NO CAP?

Acest loc 3 nu este un simplu clasament, este o oglindă dureroasă a unei probleme ignorate prea mult timp. Bullying-ul în România este adesea minimizat: „așa sunt copiii”, „se întâmplă peste tot”, dar realitatea este că afectează vieți, distruge încrederea în sine și sabotează potențialul adolescenților. Pentru noi, a fost un apel la acțiune. Un semnal că nu mai putem aștepta ca lucrurile să se rezolve de la sine.

Proiectul NO CAP s-a născut tocmai din această urgență și este rezultatul unei etape riguroase de pregătire și cercetare. Ne-am propus să construim un program concret, relevant pentru adolescenți, nu un curs clasic, ci o mișcare care să vorbească pe limba lor și care să se adreseze și părinților și cadrelor didactice, pentru a închide cercul. „NO CAP” înseamnă „fără minciună” în jargonul generației mai tinere, iar pentru noi, a însemnat asumarea onestă a unui angajament: de a spune lucrurilor pe nume, fără frică. În primele luni, am oferit programul de educație anti-bullying către sute de elevi din licee din București și Alba, iar reacțiile lor ne-au confirmat: există o nevoie profundă de spații sigure, de conversație și de sprijin real.

Ce înseamnă, de fapt, NO CAP? Și cum răspunde el realităților din școli, dar și nevoii unei schimbări sistemice până în 2027?

NO CAP este un program de educație anti-bullying pentru elevi, profesori și părinți, structurat modular și adaptat în funcție de nevoile fiecărei școli. E un mix între ateliere de formare, resurse digitale, sesiuni de dialog și traininguri pentru profesori. Nu e doar o intervenție punctuală, ci o strategie de schimbare pe termen lung.

Ce face NO CAP diferit este abordarea: plecăm de la nevoile reale ale adolescenților, folosim metode participative și integrăm emoțiile ca parte a învățării. De asemenea,  oferim resurse profesorilor  pentru  a-și sprijini elevii: ghiduri de intervenție, metodologii de prevenție și mecanisme digitale. Avem și o componentă dedicată părinților, care joacă un rol esențial în recunoașterea și gestionarea emoțiilor copiilor lor.

Cum pot companiile din România, prin liderii lor și echipele de HR, să susțină combaterea bullying-ului și promovarea empatiei?

Leadershipul empatic nu se învață doar la birou. Dacă vrem angajați mai echilibrați, trebuie să ne implicăm mai devreme în educația lor și în comunitățile în care cresc. Pe de altă parte, cultura organizațională trebuie să încurajeze empatia și colaborarea, dacă nu promovăm aceste valori intern, va fi greu să le ducem în afara companiei. Asta înseamnă politici clare de wellbeing, spații sigure pentru feedback și leadership care ascultă ce au angajații de spus. Fiecare companie care alege să devină ALIAT OPEN MINDS face mai mult decât să bifeze o acțiune de CSR – participă activ la o schimbare profundă, în care copiii, angajații și comunitatea se dezvoltă împreună și privesc în aceeași direcție.

Ați întâlnit în activitatea voastră exemple de bune practici din mediul corporate care pot fi replicate sau scalate?

Da, și sunt exemple care ne inspiră și ne dau încredere că se poate. Brink’s România, de exemplu, a susținut ateliere de prevenție a bullying-ului în licee din București și Alba Iulia, implicând peste 300 de elevi. A fost un proiect amplu, cu rezultate reale: elevi care au spus că și-au schimbat perspectiva și profesori care au început să gestioneze diferit.

Worldpay este un alt exemplu. Compania și-a co-creat strategia D&I împreună cu angajații, a derulat sondaje interne, focus grupuri și a organizat campanii de voluntariat cu un puternic impact emoțional. Inițiativele lor au generat un sentiment de apartenență autentic, dar și o mai mare deschidere pentru incluziune în echipe.

Scalabilitatea acestor bune practici vine din colaborare, dacă împărtășim ce funcționează, dacă ne ascultăm unii pe alții, putem construi o piață mai empatică, mai rezilientă și, da, mai competitivă.

Vorbiți des despre impact real. Ce înseamnă acest lucru pentru voi și cum îl măsurați?

Pentru noi, impactul real nu înseamnă doar cifre frumoase într-un raport, ci schimbări de comportament, mentalitate și structură. Îl măsurăm prin feedback calitativ și cantitativ, prin studii pre și post intervenție, dar mai ales prin poveștile care ajung înapoi la noi din comunități. Avem și indicatori clari: număr de participanți, de parteneriate, de resurse distribuite, de sesiuni livrate. În paralel, folosim Barometrul României Responsabile (BARES) pentru a colecta date științifice privind progresul organizațiilor implicate în proiectele D&I. E un instrument științific, unic în România, care oferă inclusiv benchmarking și recomandări personalizate.

Dar impactul cel mai important este cel pe termen lung: schimbarea culturii. Atunci când o companie devine mai deschisă, mai colaborativă și mai implicată în comunitate, efectele sunt greu de cuantificat imediat, dar extrem de valoroase. Asta înseamnă impact sustenabil. Ne dorim să redefinim ideea de „rezultat” în sectorul social și educațional, nu e vorba doar de cât de mult faci, ci de cât de profund reușești să schimbi ceva.

Cum poate fi empatia integrată ca skill esențial în cultura organizațională modernă? Ce beneficii ați observat în organizațiile care o cultivă?

Empatia este superputerea secolului XXI. În organizațiile care cultivă empatia, am observat engagement crescut, retenție mai bună, inovație și un climat de încredere autentică. Când oamenii se simt văzuți și ascultați, performanța crește firesc și organic. Pentru a integra empatia, companiile au nevoie de lideri care nu doar execută, ci ascultă, reflectează și creează spații de exprimare. HR-ul poate stimula această cultură prin programe de dezvoltare personală, sesiuni de feedback constructiv, coaching emoțional și inițiative de wellbeing care să nu fie doar formale, ci trăite.

Empatia nu înseamnă slăbiciune. Înseamnă forța de a construi echipe reziliente, de a preveni burnout-ul și de a menține coerența în perioade de criză. Mai ales în context ESG, empatia devine un pilon al responsabilității sociale și al guvernanței etice. În Ecosistemul OPEN MINDS, empatia este firul roșu, atât în programul NO CAP, cât și în resursele oferite companiilor.

Ce mituri legate de diversitate și incluziune credeți că mai persistă în mediul profesional și cum le puteți demonta?

Cel mai periculos mit este acela că D&I e „doar pentru companiile mari” sau „doar pentru HR”. Adevărul este că fiecare angajat, fiecare echipă, fiecare lider poate contribui la o cultură mai incluzivă. Diversitatea nu este despre „a bifa” o cotă, ci despre a aduce în organizație o varietate de perspective care generează valoare. Un alt mit frecvent este că incluziunea încetinește procesele sau creează tensiuni. Din experiență, știm că echipele diverse sunt mai eficiente în luarea deciziilor și mai rezistente în fața crizelor. Iar incluziunea nu înseamnă să fii de acord cu toți, ci să creezi un cadru în care fiecare poate contribui în mod autentic.

Demontarea miturilor începe cu asumarea responsabilității. Când liderii vorbesc deschis despre incluziune, când HR-ul integrează aceste valori în procese, când angajații simt că aparțin.

Dacă ați avea un singur mesaj pentru profesioniștii din HR și pentru liderii de echipe din România, care ar fi acela?

Nu subestimați impactul pe care îl aveți. Fiecare proces de recrutare, fiecare feedback, fiecare decizie de leadership are potențialul de a modela vieți, nu doar cariere. Sunteți gardienii culturii organizaționale, iar în vremuri de tranziție și nesiguranță, oamenii au nevoie de lideri empatici, autentici, vizionari. Vă încurajez să nu tratați D&I ca o bifă într-un raport ESG, ci ca pe o oportunitate reală de a construi un loc de muncă în care oamenii se simt în siguranță, valorizați și inspirați. Să nu vă fie teamă de conversații dificile, pentru că acestea sunt cele mai importante.