Inteligența artificială a depășit etapa în care era percepută exclusiv ca o inovație tehnologică sau ca un instrument rezervat companiilor mari și specialiștilor din domeniul IT. În cadrul celei de-a 63‑a dezbatere CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, cu titlul „AI, repere legale și morale. Între avântul digitalizării și restricțiile legislative”, Viorel Băltărețu, antreprenor și fost secretar de stat la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a abordat impactul AI asupra mediului de afaceri și nevoia de a păstra un echilibru între tehnologie și oameni.

În intervenția sa, acesta a vorbit din experiența de antreprenor și din cea din administrația publică, subliniind că inteligența artificială nu este doar o tehnologie a viitorului, ci o realitate care produce deja schimbări vizibile.

De la internet și smartphone la inteligența artificială

Viorel Băltărețu a explicat că a traversat deja mai multe etape de transformare tehnologică și consideră că AI-ul se află într-un moment similar cu cel al apariției internetului sau telefoniei mobile:

„În viața mea am văzut deja internetul, în anii ’90, când părea o jucărie. Am văzut telefonul mobil când părea un moft. Am văzut e-commerce-ul când părea ceva foarte riscant. Știu cum arată momentul în care tehnologia trece de la „interesant” la „obligatoriu”. Cred că suntem în acel moment acum, cu inteligența artificială.”

Acesta a oferit și un exemplu personal privind utilizarea zilnică a AI-ului: „Ieri am folosit inteligența artificială ca să mă pregătesc pentru această prezentare. Azi-dimineață, din nou, am folosit-o pentru că mă ajută să-mi fac revista presei pe temele mele de interes, inclusiv AI, pentru a-mi revedea agenda și pentru a stabili care sunt obiectivele mele din această zi. Nu este o glumă, nu este un experiment; așa îmi încep ziua, în fiecare zi.”

România și diferența dintre intenție și acțiune

Una dintre ideile centrale ale intervenției a fost legată de decalajul dintre interesul declarat pentru utilizarea AI și aplicarea efectivă în companii: „Vreau să vă dau un număr, pentru că vorbim despre România și companiile din România: 5,2%. Este procentul din totalul companiilor din România care folosesc, în acest moment, tehnologie AI. Vorbim de 66% care vor și 5% care o fac. Asta îmi dovedește că nu este o problemă de tehnologie; este o problemă de curaj și de primul pas.”

„Nu este costul. Până la urmă, un instrument de bază, un abonament la ChatGPT, Claude sau alte instrumente simple de AI costă undeva la 20 de dolari pe lună. Nu este complexitatea. Tehnologia există, este accesibilă și funcționează astăzi. Este sentimentul că AI este pentru alții. Poate pentru companii mari, pentru IT-iști, pentru oameni cu bugete mari”, a mai completat Viorel Băltărețu.

Productivitate, competitivitate și aplicabilitate imediată

În cadrul dezbaterii, antreprenorul a prezentat exemple concrete de integrare a AI-ului în activitatea companiilor:

  1. comunicare și marketing – pentru realizarea ofertelor, formularea răspunsurilor la e-mailuri și redactarea descrierilor de produse, în minute, nu în ore;
  2. servicii pentru clienți – prin dezvoltarea unor sisteme automate disponibile 24/7;
  3. analize și raportare – prin sintetizarea datelor și generarea prezentărilor, fără a fi necesar, în toate cazurile, un analist dedicat;
  4. domeniul juridic – în special pentru contracte, unde AI-ul nu înlocuiește avocatul, dar contribuie la o mai bună pregătire;
  5. resurse umane – pentru elaborarea fișelor de post, evaluarea CV-urilor și eficientizarea procesului de onboarding

„Beneficiul pentru o companie mai mică poate să fie între 5 și 15 ore de muncă salvate în fiecare săptămână, adică între 20 și 60 de ore pe lună. Return of investment în prima lună, nu în primul an, în prima lună.”

Acesta consideră că schimbările produse de AI nu mai reprezintă un avantaj opțional: „AI nu mai este, în acest moment, un avantaj competitiv. După părerea mea, AI devine o condiție de bază pentru a rămâne în joc.”

Statul, reglementarea și problema educației

Din perspectiva experienței sale în administrație, fostul secretar de stat consideră că România nu dispune încă de un cadru clar care să accelereze adopția tehnologiei:

„Din păcate, statul român nu a avut și nu are, în momentul de față, o strategie de adopție a AI-urilor pentru IMM-uri. Avem EAI Act, la nivelul Uniunii Europene, care este în principal un cadru de restricții. Am avut dezbateri despre riscuri, despre etică și despre algoritmi. Dar, din punctul meu de vedere, ce am făcut? Am reglementat înainte să educăm.”

„Cred că trebuie să schimbăm sistemul de educație și să învățăm copiii noștri și tinerii într-un alt mod, pentru că accesul la informație există. Drumul până la a ajunge să cunoști este, de multe ori, mai important decât cunoașterea în sine pe care o dobândești.”

În cadrul dezbaterii, a fost adus în discuție și riscul unei perioade de supraentuziasm în jurul AI-ului, subliniindu-se importanța gândirii critice: „Cred că mai urmează o perioadă și că, după orice extaz, vine și o etapă de reașezare. În momentul de față, la nivel mondial, ne aflăm într-o perioadă, dacă nu de criză, atunci cel puțin de stagnare.”

„Din punctul meu de vedere, în perioada următoare va veni o criză. În acest context, AI-ul și utilizarea lui, creșterea productivității și a competitivității companiilor vor fi instrumente care ne pot ajuta să trecem mai ușor peste această criză. Probabil că acestea se vor așeza în timp, peste 2, 3 sau mai mulți ani, în funcție de cât de rapid va evolua situația. Oricum, evoluția este mult mai rapidă decât în perioada anilor 2000, așa că, la fel de bine, și o eventuală corecție poate veni mai repede.”

AI-ul trebuie să ajute omul, nu să-l înlocuiască

Viorel Băltărețu a pus accent pe păstrarea rolului uman în luarea deciziilor: „Trebuie folosit cu responsabilitate și doar în domeniile pe care le stăpânim și asupra cărora avem control. În același timp, AI-ul nu ar trebui să ia decizii în locul nostru, ci să ne ofere informații cât mai bine structurate, astfel încât noi – antreprenorii, angajații, oamenii – să putem lua decizii mai bine informate, având acces la mai multe perspective.”

”AI-ul nu vă va lua business-ul. Dar un competitor care folosește AI-ul vă poate lua clienții. Nu așteptați reglementarea perfectă și nici momentul perfect. Momentul perfect, trebuie să recunoaștem, a fost acum doi ani. Al doilea cel mai bun moment este chiar astăzi”, a concluzionat Viorel Băltărețu.

Înregistrarea întâlnirii „AI, repere legale și morale. Între avântul digitalizării și restricțiile legislative”, AICI.

___________

O dezbatere marca CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării

Managementul dezbaterii: Oameni și Companii

___________

CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este un for care reunește peste 2.000 de companii și organizații din România, având ca obiectiv promovarea dialogului între mediul public și cel privat, pe teme economice și legislative de interes major. Prin dezbaterile organizate periodic, ne adresăm în principal antreprenorilor și managerilor din diverse industrii, facilitând accesul la informații relevante și la perspective ale autorităților și experților. Abonează-te gratuit pe CLCC.ro pentru a primi invitații la toate evenimentele CLCC, informații utile și rezumate relevante ale materialelor publicate pe platforma digitală www.clcc.ro.

Oameni și Companii construiește și administrează comunități profesionale organizate pe roluri și industrii. Comunitățile noastre se dezvoltă prin programe de comunicare: evenimente, webinare și conținut digital care generează dialog și relații durabile. Cu peste 1.500 de evenimente și webinare și 150.000 de participări din 50 de domenii, Oameni și Companii administrează cel mai avansat ecosistem de comunități profesionale din România.