Comisia Europeană şi-a reînnoit, angajamentul de a actualiza normele privind securitatea şi sănătatea în muncă prin adoptarea cadrului strategic al UE pentru perioada 2021-2027, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Noua strategie se axează pe trei obiective transversale şi anume gestionarea schimbărilor generate de tranziţia verde, digitală şi demografică, precum şi a schimbărilor din mediul de lucru tradiţional, îmbunătăţirea prevenirii accidentelor şi a bolilor şi creşterea gradului de pregătire pentru eventuale crize viitoare.
În ultimele decenii, s-au înregistrat progrese – de exemplu, accidentele mortale la locul de muncă în UE au scăzut cu aproximativ 70% în perioada 1994-2018 – dar mai rămân încă multe de făcut. În ciuda acestor progrese, în UE-27 s-au înregistrat peste 3.300 de accidente mortale şi 3,1 milioane de accidente nemortale în 2018. Peste 200.000 de lucrători mor în fiecare an din cauza bolilor profesionale. Cadrul actualizat va contribui la mobilizarea instituţiilor UE, a statelor membre şi a partenerilor sociali în jurul unor priorităţi comune în materie de protecţie a lucrătorilor. Acţiunile sale vor contribui, de asemenea, la reducerea costurilor asistenţei medicale şi vor ajuta întreprinderile, inclusiv IMM-urile, să devină mai productive, mai competitive şi mai sustenabile.
,,Principiul 10 al Pilonului european al drepturilor sociale oferă lucrătorilor dreptul la un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii şi securităţii la locul de muncă. În efortul de a construi mai bine în urma crizei, acest principiu ar trebui să se afle în centrul acţiunii noastre. Trebuie să ne angajăm să adoptăm o abordare de tip „viziune zero” în ceea ce priveşte decesele profesionale în UE. Sănătatea la locul de muncă nu înseamnă doar starea noastră fizică, ci şi bunăstarea şi sănătatea noastră mintală”, a declarat comisarul pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, Nicolas Schmit.
Cadrul strategic se axează pe trei obiective-cheie pentru următorii ani. Primul obiectiv se referă la anticiparea şi gestionarea schimbărilor din noua lume a muncii: pentru a asigura locuri de muncă sigure şi sănătoase în timpul tranziţiei digitale, verzi şi demografice, Comisia va revizui Directiva privind locurile de muncă şi Directiva privind lucrul la monitor şi va actualiza limitele de protecţie pentru azbest şi plumb. Comisia va pregăti o iniţiativă la nivelul UE privind sănătatea mintală la locul de muncă, în care va evalua problemele emergente legate de sănătatea mintală a lucrătorilor şi va prezenta orientări pentru măsurile care vor fi luate.
Al doilea obiectiv, îmbunătăţirea prevenirii bolilor profesionale şi a accidentelor de muncă, va promova o abordare de tip „viziune zero” în vederea eliminării deceselor profesionale în UE. De asemenea, Comisia va actualiza normele UE privind substanţele chimice periculoase, în vederea combaterii cancerului, a bolilor sistemului reproducător şi a bolilor respiratorii.
Cel de-al treilea obiectiv este creşterea gradului de pregătire pentru posibile ameninţări viitoare la adresa sănătăţii. Pe baza învăţămintelor desprinse din pandemia actuală, Comisia va elabora proceduri de urgenţă şi orientări pentru implementarea, punerea în aplicare şi monitorizarea rapidă a măsurilor în cazul unor potenţiale crize sanitare viitoare, în strânsă cooperare cu actorii din domeniul sănătăţii publice.
Acţiunile incluse în cadrul strategic vor fi puse în aplicare prin: un dialog social puternic, (un proces consolidat de elaborare a politicilor pe baza datelor concrete, o mai bună aplicare şi monitorizare a legislaţiei UE existente, campanii de sensibilizare şi mobilizarea de fonduri pentru a investi în securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv din fonduri ale UE, cum ar fi Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi fondurile politicii de coeziune.
De asemenea, Comisia invită statele membre să îşi actualizeze strategiile naţionale în materie de securitate şi sănătate în muncă pentru a se asigura că noile măsuri sunt aplicate la locul de muncă. Dincolo de frontierele UE, Comisia va continua, de asemenea, să joace un rol de lider în promovarea unor standarde ridicate de securitate şi sănătate în muncă la nivel mondial.
Noul cadru se bazează pe contribuţiile primite de la o gamă largă de părţi interesate. Acestea includ un raport al EU-OSHA privind strategiile naţionale în materie de securitate şi sănătate în muncă, rapoarte, recomandări şi audieri în faţa Parlamentului European, mai multe concluzii ale Consiliului, schimburi cu partenerii sociali şi experţi independenţi, o consultare publică şi avizul Comitetului consultativ pentru securitate şi sănătate la locul de muncă şi al Comitetului inspectorilor de muncă principali.