Burnout-ul și sănătatea mintală reprezintă priorități la nivel european, nu doar local, fiind incluse în inițiative ample de prevenire a riscurilor psihosociale. De asemenea, restructurările și inteligența artificială transformă rapid piața muncii, generând presiuni suplimentare pentru angajați și limitând oportunitățile pentru juniori. Aceste idei fac parte din declarațiile oferite de Ioana-Cristina Szabo, Communications Manager – Hacking Work & PozitiVești, în cadrul celei de-a 64-a dezbateri digitale CLCC, cu titlul „Noi reguli pe piața muncii (III). Piața muncii sub asaltul schimbărilor”.

Situația burnout-ului din România, subiect pe agenda Parlamentului European

Potrivit Ioanei-Cristina Szabo, un moment-cheie a fost prezentarea situației din România în Parlamentul European, pe baza documentării realizate cu specialiști: „De la ultima noastră discuție s-a întâmplat ceva foarte important. Într-adevăr, am reușit să ducem tema burnout-ului în România, în Parlamentul European. Am mers acolo cu realitatea pe care o cunoșteam, cu ce am documentat, cu ce am vorbit cu practicienii, din tot ce am extras noi, din ce ne-a spus lumea, din petiția «Vrem Legea Burnout», din cazurile pe care le-am documentat și am cerut, practic, ajutor.”

„Nu ne-am întors de la Bruxelles cu o lege în buzunar; era total nerealist să ne propunem asta. Dar, concret, am obținut mai multă vizibilitate, deschidere și o confirmare de direcție de care aveam nevoie. Și, una peste alta, cred că cea mai mare victorie este faptul că subiectul nostru, pe care îl consideram local, s-a așezat într-o conversație europeană mult mai amplă.”

O directivă europeană privind sănătatea mintală

Reprezentanta Hacking Work a subliniat că sănătatea mintală la locul de muncă este o prioritate la nivel european: „Mental Health Europe a emis un raport, pe care îl considerăm foarte important, care vorbește profund despre prevenție, despre sănătate mentală integrată în politicile publice și cere oficial o directivă europeană pe sănătate mentală. La nivel european, Comisia de Sănătate Mentală pregătește pentru perioada 2026-2028 o campanie dedicată sănătății mentale la muncă și evaluării corecte a riscurilor psihosociale.”

Potrivit Ioanei Szabo, România ar trebui să profite de această direcție europeană, însă fără să aștepte exclusiv intervenția instituțiilor europene: „Este foarte posibil să putem vedea o directivă europeană mai repede decât vedem aplicarea în România. (…) Va ține de noi să creăm o lege care funcționează și să ne asigurăm că este respectată. (…) Cred că o directivă europeană va exista, probabil, și va include și burnout-ul până la sfârșitul anului 2028; lupta noastră se desfășoară, în continuare, la nivel local.”

Sunt necesare mecanisme care funcționează împreună

România dispune deja de numeroase instrumente legislative, însă problema este lipsa legăturii dintre ele: „Avem Legea securității și sănătății în muncă, medicina muncii, ITM-uri, avem DSP, concediu medical, reguli privind hărțuirea morală la locul de muncă. Pe hârtie, toate acestea sunt piese. În realitate, lipsesc legăturile dintre ele.”

„Medicina muncii ar trebui să fie mult mai mult decât ștampila aceea dintre «apt» și «inapt». Ar putea funcționa ca un sistem timpuriu de alarmă cu privire la sănătatea oamenilor din organizații. (…) Problema e că fiecare instituție vede doar o bucată. Medicul de familie vede simptomele, psihiatrul vede diagnosticul asociat, medicina muncii vede tot în alb și negru, ITM-ul vede doar documente, program, contracte. Nu leagă toate aceste lucruri între ele”, a explicat Ioana-Cristina Szabo.

„Aici este problema: aceste piese sunt disparate și, de cele mai multe ori, tot omul epuizat duce greul. Asupra lui cade responsabilitatea de a-și gestiona singur hârtiile, explicațiile, dovezile și boala.”

Efectele restructurărilor și ale inteligenței artificiale

Ioana-Cristina Szabo a atras atenția că schimbările de pe piața muncii nu afectează doar persoanele concediate: „Disponibilizările nu afectează doar oamenii care pleacă. Deși este foarte tragic ce se întâmplă cu cei concediați, acestea îi afectează puternic și pe cei care rămân. După restructurări, munca nu dispare, ci se mută pe oamenii care au rămas.”

„În tehnologie e clar, am observat că munca mai degrabă se reașază, pentru că în pandemie am avut un ultra-boom de angajări. Apoi piața trebuie să se reașeze, destul de brutal. AI-ul e folosit de multe ori ca o justificare, dar e o justificare comodă, în multe cazuri”, a completat reprezentanta Hacking Work.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare efecte observate de Hacking Work este reducerea oportunităților pentru candidații aflați la început de carieră: „Cred că una dintre cele mai periculoase consecințe este faptul că se blochează accesul în profesie. Nu mai angajăm juniori, nu mai creștem oameni și nu mai avem răbdare cu entry-level-ul. Asta creează un efect foarte periculos: peste 3, 4 sau 5 ani o să ne mirăm că nu mai avem seniori.”

Burnout-ul nu este doar despre reziliență

În încheierea intervenției sale, Ioana-Cristina Szabo a afirmat că reziliența individuală este importantă, însă nu poate compensa problemele unui sistem de muncă defectuos:

„Toate acestea pot duce foarte ușor la burnout și e foarte ușor să spunem că e treabă de reziliență. Dar nu e treabă de reziliență, pentru că reziliența e importantă, dar a și fost folosită foarte mult ca scuză pentru sisteme proaste. Dacă sistemul funcționează pentru că oamenii se epuizează sau oamenii se epuizează pentru ca sistemul să funcționeze, e foarte clar că sistemul acela nu funcționează.”

Burnout-ul nu poate fi separat de modul în care este organizată munca și de responsabilitatea organizațiilor de a asigura condiții sănătoase, iar soluțiile țin de o abordare integrată, în care legislația, instituțiile și mediul de afaceri funcționează împreună.

Înregistrarea întâlnirii „Noi reguli pe piața muncii (III). Piața muncii sub asaltul schimbărilor”, AICI

______

O dezbatere a comunității CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării

O comunitate Oameni și Companii

Parteneri ai ediției: CONAF, eJobs România, Hacking Work și GlobalHRManager.ro

______

Comunitatea CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este o platformă dinamică de dialog și advocacy construită în jurul ideii de colaborare între mediul privat și cel public pe teme economice și legislative majore. Structura comunității: antreprenori și top management din +2.000 de companii și organizații din sectoare cheie (retail, HoReCa, producție).

CLCC este o comunitate integrată în ecosistemul Oameni și Companii, organizație care furnizează servicii complexe de marketing și advocacy utilizând comunități profesionale proprii, organizate pe roluri și industrii. Ecosistemul de comunități profesionale Oameni și Companii este o infrastructură de marketing și advocacy cu un volum anual de peste 20.000 de participări la evenimente și webinare din 50 de domenii de activitate.