“Din perspectiva unui consultant în outplacement care interacționează zilnic cu candidații în piața muncii, am observat cât de important este brandul de angajator atunci când aceștia aleg un nou loc de muncă. În special candidații talentați și bine pregătiți, cei care pot aduce o contribuție semnificativă unei companii, sunt atenți și selectivi, dorind să colaboreze cu angajatori care le înțeleg și le răspund nevoilor, care le arată respect și îi sprijină să devină chiar și mai buni”, spune Manuela Plopeanu, Senior HR Consultant, BPI Romania, în interviul acordat platformei GlobalHRManager.ro.

Potrivit acesteia, astăzi, un job nu mai reprezintă doar o sursă de venit. Este esențial ca locul în care ne petrecem cea mai mare parte a zilei să ne ofere un mediu de lucru plăcut, în care să ne simțim apreciați și recompensați pentru eforturile noastre, dar mai presus de toate, nevoia de bază este să ne simțim în siguranță.

„Sprijinul oferit la momentul despărțirii de un angajat poate avea un impact semnificativ asupra percepției brandului de angajator”

„Mulți angajatori investesc în acțiuni de employer branding pentru a atrage și reține talente – participă la târguri, organizează evenimente, derulează acțiuni sociale, oferă beneficii diverse și fac donații. Cele mai bune practici din piață includ și preocuparea pentru viitorul angajaților atunci când companiile decid să înceteze colaborarea cu aceștia. Impactul pierderii unui loc de muncă este adesea devastator, nu doar pentru individ, ci și pentru întreaga sa familie, fiind pusă în pericol chiar acea nevoie de siguranță pe care am menționat-o. Neîncrederea sporește inclusiv în rândul celor rămași. Din aceste motive, sprijinul oferit la momentul despărțirii de un angajat poate avea un impact semnificativ asupra percepției brandului de angajator”, explică interlocutoarea noastră.

Manuela Plopeanu arată că un angajator care demonstrează grijă autentică față de angajați, chiar și atunci când aceștia părăsesc compania, contribuie la consolidarea reputației sale. “Aici intervine importanța serviciilor de outplacement, care nu doar că ajută foștii angajați să își găsească un nou loc de muncă, dar le oferă și sprijin emoțional și ghidare pe parcursul întregului proces de tranziție. Perioada actuală pune la încercare multe companii, forțate să limiteze bugete și resurse, ceea ce duce adesea la valuri de concedieri. Modul în care angajatorii își tratează acum angajații va avea un ecou puternic atunci când situația se va stabiliza și vor căuta să atragă oameni de calitate. În acele momente va deveni evident impactul asupra brandului de angajator al acțiunilor întreprinse în vremuri tulburi”.

Potrivit Manuelei, expresia „Dă-i omului un pește și va avea de mâncare o zi. Învață-l să pescuiască și va avea de mâncare toată viața” reflectă perfect valoarea unui astfel de sprijin. Asigurându-le oamenilor resursele și cunoștințele necesare pentru a naviga cu succes pe piața muncii și a obține un nou loc de muncă, angajatorii nu doar că le oferă un sprijin real, dar își întăresc și poziția ca parteneri de încredere pe termen lung.

„Recrutorii nu își doresc să vadă ce poate scrie un sistem AI, ci cum se prezintă un candidat real”

Pe de altă parte, spune reprezentanta BPI România, inteligența artificială a devenit o prezență constantă în procesele de recrutare, angajatorii utilizând deja o serie de softuri sofisticate care să trieze candidații și să identifice profilurile cele mai potrivite. Însă această automatizare poate fi neplăcută sau înspăimântătoare pentru candidați, mai ales pentru cei care nu au avut în ultimii ani experiența căutării unui job.

“În rolul de consultant în outplacement aud deseori de la candidații cu care lucrez că procesele de recrutare sunt ‚dezumanizate’ în favoarea eficienței și că sistemele AI au încă de învățat, ratând candidați buni care nu au folosit câteva cuvinte-cheie, astfel că sunt lăsați pe afară oameni talentați și valoroși, dar mai puțin abili în a se prezenta într-un CV. Este puternic exprimat sentimentul că nu mai contează omul, ci cât de bine a fost scris CV-ul, așa că tentația este să apeleze tot la AI pentru a echilibra balanța și pentru a „vorbi pe limba lor.” Dar recrutorii nu își doresc să vadă ce poate scrie un sistem AI, ci cum se prezintă un candidat real. Paradoxal, nu?”

Manuela Plopeanu consideră că inteligența artificială poate fi un adevărat „ghid” în acest proces, ajutând la crearea unui CV sau a unei scrisori de intenție. „Cu toate acestea, deși formulările sofisticate elaborate de AI pot fi extrem de atractive, acestea nu au întotdeauna impactul emoțional pe care îl are un CV scris de către candidat. Un document creat de omul real reflectă autenticitatea și unicitatea sa, aspecte care se pot pierde atunci când recrutorul întâlnește deja în multe CVuri aceleași formulări standardizate generate de un algoritm”.

În plus, există riscul ca, la interviu, diferențele dintre modul natural de exprimare și limbajul din documentele trimise să creeze o impresie negativă. Desigur, nu înseamnă să ignorăm resursa aceasta importantă pe care o avem la un click distanță, mai ales atunci când pare să ne aflăm într-un blocaj. Dar e important să o utilizăm inteligent și să fim atenți să nu ne saboteze capacitatea de a ne prezenta autentic și clar în fața angajatorilor.

„În activitatea mea de consultant, am ocazia de a gestiona așteptările și temerile candidaților, ajutându-i să înțeleagă acest univers complex al recrutării. Mai mult decât atât, îi sprijin să se cunoască pe ei înșiși ca profesioniști și să știe cum să se prezinte viitorilor manageri și angajatori”, conchide Manuela Plopeanu.