Profesioniști HR din Prahova au participat, pe 10 iunie 2026, la prima ediție a proiectului „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” organizată la Ploiești. Evenimentul organizat de BusinessMark a reunit 15 lideri în HR, experți în comunicare și decidenți de business, ce au discutat despre cele mai eficiente strategii pentru atragerea și retenția talentelor, experiența angajaților și consolidarea brandului de angajator.

Discuțiile au conturat un peisaj în care organizațiile se confruntă cu anxietatea angajaților și frica lor de incertitudine, prudența business-urilor și o scădere a ofertei de locuri de muncă. Invitații conferinței au adus subliniat rolul departamentului de HR de a crea valoare și a gestiona provocările aduse de AI, care accelerează munca, însă scade empatia și poate genera o confuzie legată de propria performanță. De asemenea, ei au vorbit despre nevoia de adaptabilitate și atitudine în recrutare, importanța comunicării transparente și necesitatea de a acorda atenție sănătății psiho-emoționale, într-un context în care nivelul de încărcare la locul de muncă a devenit factorul principal pentru burnout.

Prima ediție a conferinței „Magnetico” de la Ploiești a inclus două sesiuni și două paneluri, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

PRIMA SESIUNE

Maria Tataru, East Europe Cluster HR Director, Beko Europe, a deschis prima sesiune a conferinței, vorbind despre transformarea organizațiilor într-un context dinamic. „70% dintre transformările corporative nu își ating obiectivele, din cauza lipsei de viziune și strategie. Noi ne-am confruntat cu o serie de provocări, precum: stilul de conducere, pierderea identității resimțită de către colegi, viteza deciziilor, anxietatea angajaților, ambiguitatea informațiilor și mentalitatea «ei» vs. «noi». A trebuit să fim foarte atenți la anxietatea angajaților, să vedem care este percepția, cum se raportează oamenii la această schimbare, care este sentimentul general al oamenilor. A fost destul de greu să ne aliniem și să mergem în direcția unei noi organizări. Ne-am concentrat pe ceea ce înseamnă calitate și leadership, pe definirea clară a aplicabilității și obiectivelor cheie. Am încercat să răspundem unor întrebări precum: De ce suntem în acest punct? De ce este importantă această transformare? Ne-am uitat, totodată, la managementul părților interesate și am făcut multe programe în zona de middle management – dacă în mijlocul organizației există o disrupere, avem o problemă reală. Ca departament de Resurse Umane, am preluat o organizație complexă, compusă din două organizații cu roluri, structuri, procese și sisteme diferite. Nu este ușor să gestionezi un astfel de proces. A trebuit să revizuim fiecare structură a organizației. Am realizat, în acest context, că HR-ul creează valoare, nu doar oferă suport. Am facilitat lucruri, am conștientizat că integrarea durează 3-5 ani și că fiecare decizie trebuie să servească oamenii din spatele procesului”, a explicat ea.

A urmat Ana-Maria Diceanu, Founder & CEO, Brain4Strategy, care a susținut o prezentare despre inteligența artificială vs. inteligența umană și cine gestionează situațiile de criză. „Eu cred că AI-ul are deja o putere pe care poate noi nu o conștientizăm sau se vorbește mai puțin despre ea, însă AI-ul vine și cu alte lucruri pe care, din păcate HR cred că va trebui să le rezolvi. Cred că AI-ul va pune foarte multe puzzle-uri pe masă și va fi responsabilitatea oamenilor de resurse umane să le rezolve. Avem acest fenomen al crize încrederii la locul de muncă – 66% dintre oameni folosesc AI regulat, dar doar 46% au încredere în el, iar 56% admit că au făcut greșeli la locul de muncă din cauza AI. Și, totuși, 66% dintre angajați livrează rezultatul generat de AI fără să-l verifice. În acest context, HR-ul are un dublu rol în era AI: implementează AI eficient și gestionează riscurile pe care le creează. Atunci când apare o criză, toată lumea se așteaptă să aibă timp să o gestioneze, însă acum lucrurile se mișcă cu o viteză atât de mare încât ceea ce era valabil acum cinci ani nu mai funcționează. Am obosit să fim empatici, nu mai știm să gestionăm relațiile între generații – inteligența artificială accelerează munca, dar încetinește zona de empatie. Cred că omul de HR este cheia, cel care ar trebui să îi amintească liderului despre această empatie. Omul de HR nu este PR, dar este în prima linie în crizele AI. Omul de HR este din ce în ce mai implicat în comunicarea de criză. AI-ul funcționează, dar nu dacă este lăsat singur”, a spus ea.

A urmat Bogdan Dincă, Manager, Departamentul de Asistență în Capitalul Uman – Servicii de Imigrare, EY Romania, care a prezentat noul cadru legal de angajare și detașare a străinilor. „A apărut o nouă Ordonanță, OUG 32/2026, ce are o serie de obiective: digitalizarea procesului de angajare; protejarea lucrătorilor străini, prevenirea abuzurilor, muncii ilegale și traficului de persoane; implementarea de proceduri mai stricte pentru autorizarea angajatorilor și agențiilor de plasare a străinilor; asigurarea unui rol de control sporit pentru Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI), Inspecția Muncii (IM), Poliția Română. Există o platformă nouă, WorkinRomania.gov.ro, în care se va realiza înregistrarea angajatorilor, înregistrarea ofertelor ferme de angajare, autorizarea angajaților, autorizarea agențiilor de plasare, încărcarea cererilor unice și publicarea listei ocupațiilor deficitare. Astfel, se va elimina avizul de muncă și se va introduce cererea unică. Totodată, se introduc două tipuri de vize: D/AM1 – pentru lucrătorii înalt calificați și alte categorii, D/AM2 – pentru lucrătorii permanenți, sezonieri și transfrontalieri. Vor exista proceduri stricte de autorizare a agențiilor de plasare a străinilor, existând posibilitatea suspendării, retragerii sau anulării autorizației.”

A urmat un panel moderat de Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark, la care au participat: Daniela Iordache (Roquet Eastern Europe), Ioana Dumitru (SD Worx) și Antoniu Tuică (CTP Group).

Potențialul candidaților și adaptabilitatea sunt trăsături cheie la care oamenii de HR se uită atunci când recrutează pentru un rol nou, au spus invitații din panel. În acest context, Ioana Dumitru, Director Operațional, SD Worx Romania, a precizat: „Suntem în plin proces de transformare, ceea ce vine cu multe provocări la pachet. Din perspectiva recrutării, pe zona operațională primim multe recomandări, CV-uri, ceea ce este bine, din perspectivă de angajator, însă asta arată și în ce direcție merge în momentul acesta piața. Pe termen lung, dacă vorbim de recrutare și retenție, în zona de servicii vechimea angajaților este de peste 6 ani, ceea ce denotă multă stabilitate la nivel de organizație. Experiența se clădește, dar este important să ne uităm și la potențial și la nivelul de adaptabilitate, pentru că lucrăm din ce în ce mai mult cu incertitudinea. Trebuie să reușim să ne adaptăm permanent nevoilor. Nu vorbim numai de o transformare organizațională, ci și de o transformare culturală. Fiecare parte din acest proiect contează și ne dorim să aliniem comportamentele, valorile și cultura la ceea ce ne dorim să construim ca strategie de viitor. Oamenii rămân în organizație pentru echipe, pentru cum s-au simțit, pentru cum au fost tratați, că au găsit înțelegere în momente grele și foarte grele. E important, ca angajator, să fii onest, să îți păstrezi promisiunile și să fii acolo, alături de ei, dincolo de zona profesională.”

La rândul său, Antoniu Tuică, Managing Partner, CTP Group, a intervenit precizând: „În 2026, vorbim despre prudență, volatilitate și așteptare. Vedem tendințe date de instabilitatea politică, de conflictele din regiune, ceea ce a dus la o prudență a business-urilor, iar asta afectează direct piața muncii și volumul recrutărilor. Cred că mediul de business este adaptabil timpurilor pe care le trăim. Undeva la 8-12 luni de la stabilizarea politică cred că vom vedea o așezare a proceselor de recrutare. În Prahova, observăm un val de restructurări. Sunt și proiecte de recrutare la nivel local, sunt în continuare organizații prezente care se dezvoltă. Trăim o criză structurală a competențelor – candidați sunt, dar nu au competențele necesare pentru posturile disponibile. Sunt roluri deschise, deși nu la volumul din anii anteriori. Ultimele date ale AJOFM spun că Prahova are o rată de șomaj de 2,6% – mult mai mică față de alte județe. Se recrutează activ, avem mulți candidați, însă am pierdut din relevanță. Companiile se uită la flexibilitate, la dorința de învățare, acea dorință pozitivă de a descoperi și a înțelege procesele, de a fura meserie, pentru că suntem într-un județ unde avem multe procese industriale.”

„În contextul actual, întrebarea este dacă noi mai alegem angajații sau ne aleg ei pe noi. După pandemie, ne-am lovit de o criză destul de mare – a trebuit să creștem numărul de angajați cu 40%, iar comunicarea a fost foarte importantă în acest context. Angajații din intern au considerat că transformarea aceasta va presupune o înlocuire, având în vedere că am introdus linii automate. În ceea ce privește recrutarea, noi ne uităm la atitudine, la respectul oferit la interviu, modul în care răspunde solicitării de a fi prezenți la interviu. Dacă vorbim de partea de cultură, e important să fim alături de colegi prin comunicare – nu doar să le comunici, ci și să le lași spațiul să comunice și ei. Totodată, trebuie să adaptăm partea de comunicare și să creăm o cultură prin care să le oferim șansa să aibă un suport real nu doar în zona profesională, ci și personală. Ne-am lovit, totodată, de lipsa de apartenență a angajaților. În momentul în care angajații au o problemă, atât din zona de office, cât și de producție, implicarea trebuie să vină din partea tuturor”, a spus, în continuare, Daniela Iordache, HR-HSE Director, Roquet Eastern Europe.

A DOUA SESIUNE

Beatrice Vană, People & Culture Strategist | Applied Psychology & Psychoeducation, a explicat, în prezentarea sa, de ce investițiile în dezvoltarea oamenilor nu produc schimbarea pe care o așteptăm în organizații și ce putem face diferit în era AI.

„GROUND (Groundedness, Roots, Ownership, Understanding, Narrative, Direction) este un concept ce poate fi integrat în organizații – să învățăm colegii să fie mai atenți la nevoile lor, să se descopere. Poate fi foarte bine mapat pe orice tip de structură organizațională. AI-ul nu face decât să adâncească problematicile, pentru că se așază pe un teren necunoscut. Investim în a învăța angajații să folosească AI-ul, să îl integreze în task-urile lor, însă la nivelul identității profesionale ajungem la o supraestimare a competenței. Încă din 1999, Dunning & Kruger a explicat acest nivel: cu cât știi mai puțin, cu atât îți supraestimezi competența. AI-ul produce output excelent fără expertiza internă care îl justifică. Un alt efect este acest cognitive offloading, adică transferăm funcții mentale către instrumente: memorie, structurare, reflecție, judecată. Nu este un lucru să extindem abilitatea noastră cognitivă către un instrument, ci faptul că nu ne mai bazăm pe abilitățile noastre după aceea. Am făcut o cercetare și am observat că, în cazul celor ce utilizează AI-ul în mod frecvent există, în mod clar, o percepție mai ridicată asupra performanței lor profesionale. 3 oameni din 4 susțin că știu să distingă între contribuția lor și cea a AI-ului. Cu toate acestea, sub 50% dintre ei nu simt că rezultatele sunt ale lor, ceea ce indică faptul că există o confuzie în ceea ce privește percepția. Oamenii nu se simt rău când sunt lăudați pentru un rezultat la care AI-ul a contribuit semnificativ. Vedem o diferență între «how to» și «know how»”, a explicat ea.

A urmat Luiza Banyai, Member of Romanian Council Board, Romanian Diversity Charter, People Experience Expert & Companies Transformation Advisor, care a vorbit despre frică, bias-uri și viitorul identității profesionale – de la conștientizare la transformarea organizațională. „Am trecut prin pandemie, avem războaie, astfel că vorbim despre un număr de ani în care creierul nostru a stat în multă incertitudine, teamă și nesiguranță. Un rol extraordinar pe care îl are HR-ul acum este să înțeleagă cum să ajute oamenii să își depășească fricile. Când vorbim despre identitate – de business sau personală – punem aceleași întrebări și avem răspunsuri diferite. Este important să vedem ce ne ghidează, ce valori și motivație avem, cum evoluăm și cu cine regândim structurile de job-uri. Oamenii nu respins schimbarea, ci incertitudinea pe care aceasta o aduce. Când apare mesajul că job-ul nostru nu va mai exista, nu este doar o amenințare profesională, ci și o amenințare la sens, la identitate și la valoarea personală a oamenilor. Astfel, crește incertitudinea și apare nesiguranța. Cel mai grav este că or să apară boli – frica ținută în interior prea mult timp cauzează probleme de sănătate. Majoritatea schimbărilor în companii eșuează pentru că sunt puțin sau greșit comunicate, iar oamenii nu le acceptă. Cel mai important este aici planul de comunicare: ce comunicați cu cei din companii și cum măsurați impactul acțiunilor pe care le desfășurați.”

Sorin Vintilă, Managing Director, ELECTROAPARATAJ, a subliniat în prezentarea sa necesitatea ca departamentul de HR să lucreze într-o strânsă colaborare cu liderii organizației, pentru transformarea culturii organizaționale. „Aș vrea să vă prezint triunghiul recrutării, care constă într-un singur obiectiv și trei actori: angajatorul, HR-ul și angajatul. De multe ori, ne focalizăm mai ales pe angajat, însă ar trebui să ne uităm și la angajator, pentru că putem avea o firmă mică, o firmă la început, o multinațională, etc., astfel că obiectivele organizaționale diferă. Dacă ne uităm la angajați, v-ați întrebat vreodată ce urmăresc ei? Angajații caută perspectiva, condițiile de muncă și abia apoi beneficiile, salariul. Perspectiva este importantă atât pentru companie, cât și pentru angajat. Pentru a păstra talentele în organizație, trebuie să aliniem obiectivele. Când țintele angajatorului și ale candidatului coincid, retenția devine naturală. Oamenii de HR reprezintă motorul schimbării organizaționale. Din perspectiva mea, HR-ul ar trebui să fie alături de GM – el este «motorul» ce are nevoie de informație, direcție și susținere. Brandul se construiește greu și se distruge rapid. Aș face aici o distincție între brandul de produs și brandul de angajator. Atragerea și retenția talentelor sunt posibile doar atunci când angajatul și angajatorul privesc în aceeași direcție. HR-ul este constructorul companiei”, a explicat el.

Ultima parte a conferinței a fost dedicată unui panel la care au participat: Delia Taloș (Bergenbier S.A.), Corina Petcu (Wingsrom Flying Quality Products), Iuliana Morlova (PsyHub Consulting), Raluca-Florentina Binder (Rețeaua de sănătate Regina Maria), Diana Catricica (TOTALMONTAJ) și Roxana Adet, moderator fiind Daniel Drăgan, Managing Partner, BusinessMark.

Invitatele panelului au subliniat nevoia ca organizațiile să acorde o atenție sporită sănătății psiho-emoționale a angajaților, într-un context dominat de multă teamă și incertitudine. În acest context, Raluca Binder, Director Vânzări Corporate, Divizia Abonamente, Rețeaua de sănătate Regina Maria, a explicat: „Când vorbim de wellbeing, în cazul companiilor din producție, este important să ne uităm la ce nevoi au angajații, cum îi putem ajuta. Pe hârtie, un program poate suna foarte bine, dar să nu răspundă unor nevoi reale ale angajaților. În industriile din producție, un cabinet on-site le oferă acces la servicii medicale în interiorul fabricii, pentru că știm cât de greu le este angajaților să meargă la medic. Le-am facilitat, astfel, accesul la medic cât să poată avea grijă de starea lor de bine. Reușim cu echipele de HR, în baza feedback-ului concret primit de la angajați, să construim programe care pot fi comunicate clar. Împreună cu experți, cu medici din echipa noastră, lucrăm la acest pilon de educație medicală. La industriile din producție observăm o creștere a afecțiunilor cardiologice, a afecțiunilor musculo-scheletale, partea de nutriție și boli metabolice. Toate acestea, dacă nu sunt adresate prin programe de prevenție, pot duce la probleme medicale complexe, greu de gestionat. Plecăm de la date concrete, care să ne ajute să înțelegem direcțiile. Este diferit de la o companie la alta. Mai funcționează foarte bine programele de screening la sediul companiei – venim cu caravana, cu un cabinet medical pe roți, pentru a face investigații, precum ecografiile mamare. E o realitate pe care încercăm să o schimbăm. Cabinetele on-site le dezvoltăm tocmai pentru a adresa principala nevoie de medicina muncii, care este primul pas spre prevenție. Potrivit datelor din 2025, 3 din 5 angajați nu accesează servicii medicale de prevenție.”

Principala sursă de stres este nivelul de încărcare la locul de muncă, a precizat, în continuare, Iuliana Morlova, HR Professional, Career Coach, Psiholog, PsyHub Consulting. „Solicitările din partea angajatorului în ceea ce privește candidații sunt, în continuare, de a avea experiență pe o poziție similară în roluri de management, de exemplu. Am observat, în schimb, că nu mai solicită experiență similară în aceeași industrie. Pentru blue collar, au crescut solicitările pe partea de pregătire – își doresc să aibă anumite skill-uri tehnice, astfel încât să se poată integra cât mai rapid și să producă rezultate. M-am întâlnit cu mai puține oferte pentru poziții de middle management, cei mai mulți fiind promovați din interior pe acest nivel. Dacă ne uităm la studiile sursei de stres, observăm în ultimii ani că principala cauză este nivelul de încărcare la locul de muncă. Totodată, vorbim despre un change fatigue – oamenii nu înțeleg ce se întâmplă, ce se petrece cu ei, ceea ce duce la nesiguranță și o creștere a sentimentului de frică. Cadrul general setat de companie este foarte important, dar și mai importante sunt echipa cu care face parte și relația cu managerul direct. Managerul nu mai este coordonator de performanță, ci un creator de experiențe, iar angajații vor vorbi în extern despre cum s-au simțit în interiorul unei echipe.”

La rândul său, Delia Taloș, Talent Acquisition & Development Manager Romania, Bergenbier S.A., a intervenit, precizând: „Este o perioadă foarte complicată în FMCG, însă avantajul este că avem talent concentrat în piață. Totul este să știm să îl valorificăm. Ce am constatat este că, în acest context economic, de business și social dificil, dacă nu am fost pregătiți pentru up-skilling la nivel de organizație va fi foarte dificil să schimbăm ceva acum. La nivel de echipe există o frică, incertitudine, demoralizare și cred că este un moment important să comunicăm cu oamenii. Este necesară educarea managerilor cu privire la ce înseamnă stresul, burnout-ul, astfel încât să putem încuraja oamenii spre zona de prevenție. Din sondajele interne, oamenilor le este frică să descopere o afecțiune. Educarea managerilor pentru a încuraja oamenii să își facă controalele este foarte importantă. Nivelul de încărcare al angajaților este factorul numărul 1 pentru burnout, astfel că echipa de leadership și managerii sunt responsabili să cântărească prioritățile, pentru a proteja oamenii.”

„Într-o echipă trebuie să ținem cont și de nevoile echipei respective. Contează competențele, adaptabilitatea, contează multe lucruri pe care le poți dezvolta, dar să nu uităm să ne uităm și la echipa care deja este formată, să luăm un om care se poate adapta la echipa din care urmează să facă parte. Am văzut că funcționează foarte bine puterea exemplului atunci când vine vorba de accesarea serviciilor medicale – nu vorbim aici despre HR, ci și despre top management. Este important să fim foarte atenți ca HR-ul să nu ajungă la burnout, pentru că oamenii de resurse umane sunt promoterii wellbeing-ului în companie. Cred că employer branding-ul ar trebui să îl facem în fiecare zi și angajatul să simtă lucrul acesta, iar el să facă lucruri din proprie inițiativă. Este important ca, unde sunt probleme, să vedem soluțiile”, a adăugat Roxana Adet, HR Manager | HR Transformation & People Development.

„S-a văzut de-a lungul timpul că o companie construită pe baze solide a rezistat. Fiind într-o industrie de nișă, la noi forța de muncă este extrem de calificată. Ca să formezi un om pentru a ajunge la maturitate profesională este nevoie de ani buni. Astfel, pentru noi brandul înseamnă că un angajat merge și povestește ceea ce facem noi, iar acest lucru ne ajută. Este foarte importantă cultura organizațională și ce s-a promovat, de-a lungul timpului, în interiorul companiei. În momentul în care facem o ofertă, este important să venim cu o ofertă de angajare reală și să îi comunicăm franc condițiile. Să nu uităm că departamentul de Resurse Umane lucrează cu oamenii și să ne tratăm angajații ca pe oameni”, a completat Diana Catricica, Human Resources Director, TOTALMONTAJ.

„MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” este un proiect realizat de BusinessMark.

Ediția de la Ploiești face parte din serie mai amplă, ce va avea, pe parcursul lui 2026, în: Cluj-Napoca (17 iunie), Galați-Brăila (8 octombrie), Brașov (15 octombrie), Oradea (22 octombrie), Timișoara (11 noiembrie), Sibiu (noiembrie) și Baia Mare-Satu Mare (noiembrie).

Seria de proiecte „MAGNETICO. How to attract and retain talents improving employer branding and creating meaningful HR practices” se adresează unei arii largi de profesioniști: Directori de Resurse Umane, Specialiști în Employer Branding, Talent Acquisition Managers, Manageri de Comunicare, Directori Generali și Antreprenori interesați de dezvoltarea unor practici de HR sustenabile.