Munca, modul de organizare și felul acesteia au evoluat extrem de lent de-a lungul timpului. Revoluția industrială a schimbat structura socială și viziunea asupra muncii, țăranii au fost dezrobiți, sclavia aproape a dispărut (cu excepția Americii) iar noua forță de muncă a fost realocată în fabrici și uzine.
Cam așa arăta situația în 2017:
Din cele de mai sus, reiese că munca, așa cum o știm, 8h/zi, 5 zile/săptămână datează de pe la începutul secolului trecut. Între timp am trecut peste un război mondial, unul rece, încălzirea globală (ca să ne menținem în sfera termică) și multe alte evenimente. Însă cel mai important este a 4-a revoluție industrială în mijlocul căreia ne aflăm.
În ultimii zece, douăzeci de ani, de când au apărut internetul și digitalizarea, lumea așa cum o știau părinții, bunicii noștri începe să dispară iar schimbarea devine un mod de viață. Ce e valabil astăzi în 5 ani poate fi déjà desuet. Schimbările vin ca un tăvălug peste noi, ne dau viața peste cap, ne obligă să ne perfecționăm mereu, ne fac să schimbăm 2-3 meserii și 10-20 locuri de muncă în timpul vieții active. Bunicul a fost tâmplar toată viața și a lucrat într-o singură « companie » de unde a și ieșit la pesie, tata a fost profesor, a schimbat câteva școli, licee de-a lungul vieții profesionale dar a fost mereu profesor. Eu am început acum aproape 20 de ani ca programator, am rămas în IT însă de atunci am schimbat câteva companii și roluri, am trecut de la programator la team lead, project manager, delivery manager și mai nou fac business development. Evident, lucrând în IT, ce am învățat acum 20 de ani la facultate (de pe atunci învechit) cu siguranță e de domeniul dinozaurilor, așa că am fost nevoită an de an să țin pasul cu tehnologia.
Citește mai mult: republica.ro
