Inteligența artificială este adesea analizată prin prisma vitezei, a tehnologiei sau a transformărilor economice pe care le produce. Miza reală este însă mult mai profundă: impactul asupra omului. La cea de-a 63-a dezbatere profesională digitală, organizată de CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării, Vladimir Enăchescu, psiholog și lector universitar doctor la Academia de Studii Economice din București, a explicat că transformarea produsă de AI depășește zona tehnologică și atinge direct felul în care oamenii gândesc, învață, relaționează și își construiesc identitatea.

„Discutăm despre o transformare profundă a experienței umane, pentru că impactul real al inteligenței artificiale nu este asupra mașinilor, ci asupra oamenilor, asupra modului în care gândim, învățăm, comunicăm și, de ce nu, ne raportăm la propria identitate într-o lume care se schimbă cu o viteză fără precedent.”

Impactul AI în educație

Din perspectiva Lect. Univ. Dr. Vladimir Enăchescu, AI devine un instrument tot mai important în educație, folosit de profesori și studenți: „Pentru prima dată în istorie, un elev care înțelege mai greu poate primi explicații adaptate exact nivelului său sau un student timid poate pune întrebări fără teama de a fi judecat. Iar cei care nu își permit meditații private pot avea acces instant la sprijin educațional. Din această perspectivă, inteligența artificială poate democratiza accesul la cunoaștere într-un mod extraordinar și unic.”

Totuși, psihologul a atras asupra unei întrebări esențiale: Ce se întâmplă atunci când viteza accesului la informație începe să înlocuiască procesul real de înțelegere?

„Educația autentică nu înseamnă doar răspunsuri rapide. Educația înseamnă discernământ, reflecție, răbdare intelectuală și, desigur, capacitatea de a gândi critic. Iar aici apare unul dintre marile riscuri ale utilizării excesive a inteligenței artificiale, și anume delegarea completă a propriului exercițiu de gândire.”

Efectele utilizării AI asupra creierului

Lect. Univ. Dr. Vladimir Enăchescu a subliniat că accesul instant la răspunsuri poate influența pe termen lung modul în care noile generații gândesc și procesează informația: „Observăm efecte psihologice foarte interesante și anume faptul că noile generații sunt obișnuite să primească răspunsuri instant, iar acest lucru reduce toleranța la frustrare și răbdarea necesară pentru un proces profund de învățare.”

„Sunt studenți care pot genera eseuri sofisticate cu ajutorul inteligenței artificiale, dar care, de multe ori, întâmpină dificultăți atunci când trebuie să argumenteze spontan o idee fără sprijin digital. În paralel, observăm și modificări importante ale atenției”, a mai completat profesorul.

Funcțiile cognitive funcționează pe principiul exercițiului: ceea ce folosim constant se dezvoltă, iar ceea ce delegăm în mod repetat se poate diminua în timp, a precizat psihologul, explicând: „Dacă omul începe să externalizeze constant analiza, memorarea, organizarea ideilor și formularea concluziilor către sisteme de inteligență artificială, există, desigur, riscul reducerii exercițiului intelectual propriu.”

„Reușim să devenim din ce în ce mai eficienți în găsirea rapidă a informației, dar întâmpinăm dificultăți, atunci când trebuie să menținem atenția pe un subiect complex sau să dezvoltăm o argumentație profundă fără sprijin digital.”

AI nu poate înlocui discernământul uman

Unul dintre subiectele abordate a fost legat de posibilitatea ca inteligența artificială să devină un instrument real de progres pentru întreaga societate.

Potrivit profesorului, accesul la informație poate deveni mai larg, însă discernământul nu poate fi generat automat de tehnologie: „Inteligența artificială poate democratiza accesul la informație, dar nu poate democratiza instantaneu discernământul. Diferența dintre informație și înțelegere rămâne esențială. Un sistem de inteligență artificială poate oferi răspunsuri foarte convingătoare, chiar și atunci când acestea sunt incomplete, simplificând procesul, dar oferind uneori și informații eronate.”

O persoană fără o bază solidă de cunoștințe poate ajunge să accepte informațiile generate de AI drept adevăruri absolute, a mai explicat Vladimir Enăchescu, menționând: „Fără educație autentică, există riscul ca mediocritatea să fie nu doar amplificată, ci și cosmetizată într-o formă aparent credibilă.”

„Problema fundamentală nu este ce poate face inteligența artificială, ci ce fel de oameni devenim în relație cu ea.”

În prezent, discuțiile din mediul academic și tehnologic nu se mai limitează exclusiv la inteligența artificială, ci se îndreaptă spre scenarii legate de dezvoltarea superinteligenței, iar această perspectivă ridică întrebări care depășesc sfera tehnologică și intră în zona identității umane: „Pentru prima dată în istorie, umanitatea construiește ceva ce ar putea deveni mai performant decât creatorul său. Iar această idee schimbă profund felul în care ne putem imagina sau privi viitorul.”

Lect. Univ. Dr. Vladimir Enăchescu a declarat că, dincolo de orice scenariu, rămâne o întrebare esențială: „Cum rămânem profund umani într-o lume dominată de tehnologie?”

„Omul nu trăiește doar prin eficiență, ci trăiește și din sens, relație, empatie, apartenență și, desigur, creativitate autentică. Paradoxal, cu cât tehnologia devine mai performantă, cu atât umanitatea autentică va deveni mai importantă. Adevărata provocare a prezentului nu este doar dezvoltarea unei inteligențe artificiale din ce în ce mai performante, ci capacitatea noastră de a rămâne suficient de conștienți, echilibrați și responsabili pentru a o folosi într-un mod înțelept.”

„Viitorul nu va aparține nici celor care resping tehnologia, nici celor care depind complet de ea, ci oamenilor și societăților care vor reuși să colaboreze inteligent cu ea, fără să-și piardă gândirea, discernământul și, desigur, umanitatea”, a concluzionat Vladimir Enăchescu, psiholog și lector universitar doctor la Academia de Studii Economice din București.

Înregistrarea întâlnirii „AI, repere legale și morale. Între avântul digitalizării și restricțiile legislative”, AICI.

___________

O dezbatere marca CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării

Managementul dezbaterii: Oameni și Companii

___________

CLCC – Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este un for care reunește peste 2.000 de companii și organizații din România, având ca obiectiv promovarea dialogului între mediul public și cel privat, pe teme economice și legislative de interes major. Prin dezbaterile organizate periodic, ne adresăm în principal antreprenorilor și managerilor din diverse industrii, facilitând accesul la informații relevante și la perspective ale autorităților și experților. Abonează-te gratuit pe CLCC.ro pentru a primi invitații la toate evenimentele CLCC, informații utile și rezumate relevante ale materialelor publicate pe platforma digitală www.clcc.ro.

Oameni și Companii construiește și administrează comunități profesionale organizate pe roluri și industrii. Comunitățile noastre se dezvoltă prin programe de comunicare: evenimente, webinare și conținut digital care generează dialog și relații durabile. Cu peste 1.500 de evenimente și webinare și 150.000 de participări din 50 de domenii, Oameni și Companii administrează cel mai avansat ecosistem de comunități profesionale din România.